Statul, va pierde, clar, din această tranzacţie

Interviu cu doamna Cristina Chiriac

       Reporter: Cum comentaţi înţelegerea dintre statul român şi Rompetrol prin care statul îşi va vinde o parte din acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare, preţul vehiculat fiind sub valoarea datoriei istorice de 500 de milioane de euro?
     Cristina Chiriac: Mult controversata privatizare a societăţii Rompetrol Rafinare SA mai produce turbulenţe în economia românească, putând fi un punct nevralgic sau poate chiar călcâiul lui Ahile pentru acestă guvernare.

     516 milioane de euro reprezenta datoria Rompetrol Rafinare SA către Statul român prin Ministerul Economiei, creanţă ce a făcut obiectul unei majorări de capital social în octombrie 2011, Statul Român redevenind cel mai mare acţionar, cu un procent de 44,69% din capitalul social la data mai sus menţionată.
     Ce a făcut Ministerul Economiei să îşi protejeze interesele şi cum a înţeles să îşi valorifice poziţia de control... s-a văzut?!
     Am putea spune că nu a făcut nimic, ba dimpotrivă a pierdut poziţia de control în decursul unui an calendaristic, a asistat la deprecierea acţiunilor, dar şi la iminenta preluare a unui pachet de acţiuni de pe piaţa liberă de către Rompetrol Group NV, acesta din urma urmărind clar preluarea controlului.
     De ce nu a vândut Ministerul Economiei pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare SA în anul 2011 sau în 2012?
     Strategie!
     Acesta este cuvântul pe care îl tot auzim vehiculat!
     Însă strategia este să nu vinzi în perioada de criză, când toată lumea ştie că preţurile sunt mici, strategia înseamnă să găseşti un investitor serios şi cu o conduită economică impecabilă şi dacă totuşi decizi să vinzi, atunci alege cea mai bună metodă - transparentă şi competitivă.
     De ce mai doreşte statul să rămână acţionar semnificativ, aceasta este o altă întrebare la care Guvernul sau strategii vor trebui să răspundă.
     În ultima perioadă, Ministerul Economiei a eşuat lamentabil în toate încercările de a valorifica activele Statului, acestea finalizându-se mai degrabă cu insolvenţe.
     Reporter: Premierul a declarat recent că înţelegerea include şi investiţii ale grupului kazah de un miliard de dolari în România. Cum comentaţi?
     Cristina Chiriac: Statul va pierde, clar, din această tranzacţie!
     Orice îngrădire contractuală (atunci când vorbim de vânzări de acţiuni sau active, începând cu anul 2007) este exclusă, conform noilor prevederi în vigoare, aşa că nu putem vorbi decât, poate, de o înţelegere verbală.
     Dacă aveau 1 miliard de dolari ar fi achitat creanţa deţinută de statul român şi le-ar fi fost mult mai uşor apoi.
     Sunt sceptică şi înclin să cred mai degrabă că acest lucru nu se va adeveri integral niciodată, mai ales, având în vedere conduita investitorului faţă de autorităţile române, care nu este una tocmai pozitivă.
     Reporter: Care ar fi motivele statului să vândă participaţia în acest moment, dupa ce kazahii s-au prevalat de hiba legislativă pentru a nu-şi plăti datoria cash?
     Cristina Chiriac: În contextul actual, când toate ţările încearcă să îşi consolideze economiile de piaţă, conservând în mod deosebit palierele economice ce ţin de domeniul resurselor, orice motivaţie în acest sens este lipsită de consistenţă.
     Aşa cum se creionează această privatizare, pare mai degrabă o dorinţă a statului de a închide un capitol cât mai repede şi nu de a schimba o traiectorie. 

http://www.bursa.ro/afacerea-rompetrol-cristina-chiriacstatul-va-pierde-clar-din-aceasta-tranzactie-198559&s=piata_de_capital&articol=198559.html

Competitivitatea Economică şi Antreprenoriatul Feminin

Competitivitatea Economică

şi Antreprenoriatul Feminin

Rep: Din martie 2011, sunteţi Ambasadoarea Antreprenoriatului Feminin într-un program ce-şi propune să consolideze rolul femeilor în mediul de afaceri, să ridice gradul de încrederea al acestora în propriile competenţe şi, nu în ultimul rând, să înfiinţeze, la nivel naţional, o reţea a tuturor femeilor de afaceri performante. În tot acest context, pentru dumneavoastră ce înseamnă antreprenoriatul? Cum l-aţi defini?

C.C.: Am să vă dau un răspuns direct: antreprenoriatul este un alt fel de a gândi pragmatic. Spun asta deoarece cred că, înainte de toate, antreprenoriatul este un tip de gândire care caută să depăşească limitele întâlnite necontenit în realitatea imediată. De aceea, indirect, antreprenoriatul înseamnă înainte de toate viziune. La fel cum știu că un antreprenor sau o antreprenoare nu trebuie să fie un inventator pentru a depăși momentele dificile. Cu o simplă privire tactică el poate face diferența dintre obstacol și oportunitate. Însă nu doar pentru a le distinge cu precizia celui care are nevoie de nunanţe, ci pentru a fi capabil să le transforme pe ambele, în avantajul său. Și tocmai în aceast gen de atitudine stă esența discuției noastre.

Rep: Dacă ar fi să numiţi trei ingrediente care stau la temelia atitudinii antreprenoriale care consideraţi că ar fi acestea?

CC: Pentru directețe am să mă rezum doar la a le enumera, pentru ca mai apoi să vă arăt cum funcționează. Ele sunt: Ambiția de a reuși; curajul de a accepta riscul și eșecul ca făcând parte din regulile jocului; şi nu în ultimul rând, depășirea propriei condiții.

Istoria recentă ne-a oferit un exemplu de neuitat în această privință.   Când în 2007 Steve Jobs a adus pe piaţă primul iPhone, el a făcut-o în pofida tuturor aşteptărilor, în ciuda tuturor teoriilor concurente, în răspărul tuturor criticilor. A avut viziune, curaj şi discernământ. A reuşit acolo unde un alt mare vizionar dăduse greș. Bill Gates nu văzuse atât de departe, n-a crezut nici o clipă că un telefon, fără butoane fizice, va avea vreodată scucces. În fiecare zi istoria îl contrazice. Prin urmare misiunea antreprenorului este aceea de a îndrăzni în permanenţă să gândească viitorul. Să gândească viitorul cu mult curaj așa cum au facut-o, la vremea lor, femei celebre ca: Virginia Andreescu-Haret - Prima femeie arhitect din lume Smaranda Brăescu - Prima femeie parașutist din Romania Maria Rosetti - Prima femeie ziarist din Romania, Maria Cuşarida Crătunescu - Prima femeie medic din Romania, sau Smaranda Gheorghiu, - prima femeie exploratoare a Polului Nord. Închei aici lista unui lung șir de vizionare care au excelat acolo unde doar bărbații își revendicau acest drept.

Rep: În ultima vreme România duce o acută lipsă de modele. Ele lipsesc din mai toate domniile. Oamenii caută mai mult ca orcând repere care să le consolideze nu doar speranţele ci și încrederea în viitorul unei Românii prospere. Credeţi că România mai este capabilă să dea modele de succes?

CC: Cred cu tărie că da. Şi mai cred că România are aceste modele de succes - le întâlnesc în fiecare zi. Faptul că ele acționează îndeobște într-o manieră discretă nu înseamnă nici pe departe că aceste modele nu există.

Acum este nevoie ca ele să-și unească forțele și abilitățile pe care le-au dobândit. Împreună, antreprenorii din toată România sunt o forță, sunt catalizatorii unei economii de piață eficiente. Dincolo de contextul economic mondial și european, antreprenoriatul autohton trebuie să coaguleze nu doar cele mai bune idei, ci, în aceeași măsură, cele mai bune soluții.

Trebuie să acționăm împreună tocmai pentru că fiecare dintre noi a dovedit că are curajul, ambiția și dorința de a depăși orice obstacol. Noi suntem cei care ne dorim mai mult, mai bine și pentru cât mai mulți. Este necesar de aceea să dăm eforturilor noastre o convergență, să ridicăm experiența fiecăruia dintre noi la rangul de politici antreprenoriale, politici de care să beneficieze orice român care simte că are ceva de spus. Trebuie să înţelegem că, de fapt, indiferenţa costă.

Rep: În încheiere ce le-aţi transmite celor care ca și dumneavoastră fac antreprenoriat de excelenţă în România?

CC: Îi invit să devenim împreună, cum este și firesc: Parteneri pentru România.  Îi invit să transmită mai departe un mesaj esenţial: indiferenţa noastră îi costă nu doar pe cei de lâng noi, ci şi pe cei de după noi.

---

[1] S-a nascut la 21 iunie 1894 si este nepoata marelui pictor peisagist Ioan Andreescu. Studiaza la Scoala Superioara de Arhitectura si Belle - Arte, devenind prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. A reprezentat Romania la numeroase congrese internationale. Printre proiectele sale arhitecturale se numara: Palatul Tinerimea Romana, Liceele Dimitrie Cantemir și Gheorghe Sincai, Biserica "Sf. Treime", una din cele mai mari din Bucuresti, primele blocuri din beton armat , cinematograful Parc din statiunea Govora.

[2] Smaranda Braescu provine dintr-o familie de razesi. La 18 ani face primul zbor de agrement. Ea este prima femeie cu brevet de parasutism din Romania, brevet international obtinut in Germania. Romania a devenit a patra tara din Europa cu o parasutista brevetata. Smaranda doboara recordul mondial feminin la saritura cu parasuta - 6. 200 metri. A fost decorata cu ordinul "Virtutea aeronautica, clasa Crucea de Aur". In SUA, la Sacramento, bate toate recordurile mondiale la parasutism, inclusiv cel masculin - 7.233 metri. Ea primeste titlul de campioana mondiala absoluta, si sportiva numarul 1 a lumii. Este si prima femeie din Europa brevetata ca pilot in SUA. In anul 1936, Smaranda Braescu traverseaza Mediterana in premiera mondiala feminina. In cadrul escadrilei sanitare participa la luptele de pe frontul de est.

[3] Maria Rosetti s-a nascut in anul 1820, in Guernesey, Anglia. A fost sotia lui C.A. Rosetti, important publicist, om politic si scriitor roman. Maria Rosetti a luat parte activa la Revolutia din Tara Romaneasca, de la 1848, si a fost o luptatoare pentru drepturile romanilor si o feminista inflacarata. De asemenea, Maria Rosetti a fost model pentru pictorul pasoptist Daniel C. Rosenthal, in lucrarile "Romania Revolutionara" si "Romania descatusandu-si lanturile pe Campia Libertatii". Dupa 9 ani de exil, se intoarce in Romania si impreuna cu C. A. Rosetti scoate ziarul "Romanul", ce a servit la sustinerea ideilor revolutionare. In 1887, cand trupele romane conduse de Carol I trec Dunarea, Maria va conduce un spital de campanie.

[4] Maria Cutarida Cratunescu s-a nascut in 1857, la Calarasi. Este descendenta a celebrului doctor Carol Davila.Maria studiaza medicina la Montpellier si la Paris, rezultatele ei exceptionale fiind intens mediatizate. In Romania, conduce Sectia de Ginecologie a Spitalului Filantropia. Maria Cutarida Cratunescu infiinteaza primele crese si camine pentru copii, pune bazele Societatii Materna care are ca scop ingrijirea copiilor. Este mobilizata ca medic primar in timpul razboiului.

[5] Smaranda Gheorghiu, nepoata lui Grigore Alexandrescu, s-a nascut la data de 18 septembrie 1857. Studiaza la Scoala Centrala de fete din Bucuresti, scrie proza satirica si sociala, schite umoristice si versuri, face traduceri. In anul 1902, Smaranda ajunge la Polul Nord. Ea este un promotor al miscarii feministe romanesti. Smaranda este aleasa vicepresedinte al Aliantei Universale a Femeilor pentru Pace. Ea a fost si prima profesoara din Romania care a sustinut conferinte in Occident. Veronica Micle a poreclit-o "Maica Smara", iar in parcul Cismigiu din Capitala troneaza o statuie in amintirea sa.

Situaţia Oltchim pune mai multe probleme decât Hidroelectrica; o majorare de capital ar fi evitat insolvenţa (analiză)

Insolvenţa Oltchim pune mult mai multe probleme decât măsura similară luată în cazul Hidroelectrica, din cauza structurii acţionariatului companiei vâlcene şi problemelor combinatului, iar o majorare de capital cu creanţele ar fi evitat ca societatea să ajungă într-o astfel de situaţie, a declarat marţi, pentru AGERPRES, Cristina Chiriac, consultant financiar şi fost vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

"Dacă analizăm datele economice ale Oltchim pentru ultimii 5 ani, atunci da, categoric, insolvenţa trebuia declarată chiar dinainte de începerea procesului de privatizare, iar răspunderea pentru nedeclararea insolvenţei o poartă numai administratorii societăţii. Să nu uităm însă un lucru esenţial, Oltchim nu este o societate oarecare, face parte din societăţile importante pentru economia românească. Ceea ce nu îmi pot explica este de ce statul, prin Ministerul Economiei, nu a rezolvat problema creanţelor deţinute de AVAS şi Electrica? Soluţii legale vă asigur ca existau. Dacă aceste creanţe ar fi făcut obiectul unei majorări de capital atunci nu mai puteam vorbi de capitaluri negative şi nici nu s-ar mai fi pus problema insolvenţei. Poate ar fi fost mai corect să se supună dezbaterii AGA majorarea capitalului social cu creanţele versus intrarea în insolvenţă, aşa decizia aparţine în exclusivitate Consiliului de Administraţie", consideră consultantul financiar.

Aceasta subliniază că, în condiţiile unui nou management şi ale unui plan de reorganizare aprobat de Adunarea generală a acţionarilor lucrurile s-ar fi putut îndrepta fără a se ajunge la insolvenţă.

"În opinia mea cred că, dacă anul 2012 nu ar fi fost un an electoral, Oltchim-ul ar fi intrat in insolvenţă imediat după eşuarea procesului de privatizare", a spus Cristina Chiriac.

Consultantul a subliniat că situaţia Oltchim este mai grea decât cea a Hidroelectrica, iar ieşirea combinatului vâlcean din insolvenţă va fi mai dificilă.

"Poate fi comparată situaţia Oltchim cu cea a Hidroelectrica? Categoric nu. În primul rând, la Hidroelectrica sunt doar 2 acţionari, Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea, deci într-un fel a fost în unanimitate decizia acţionarilor de a intra în insolvenţă pe când la Oltchim lucrurile stau altfel; statul deţine prin Ministerul Economiei puţin peste 50%, celelalte procente fiind deţinute de câteva sute poate chiar mii de acţionari, nemaivorbind de faptul că societatea Oltchim era una listată afectând în acest fel şi piaţa de capital şi aşa greu încercată de criza economică", susţine Cristina Chiriac.

Aceasta a subliniat că o altă diferenţă, majoră de data aceasta, este faptul că Oltchim nu se va putea redresa.

"Adică traiectoria finală, ca să fiu mai clară, conduce către faliment. Volumul creanţelor foarte mare, dar şi problemele deloc de ignorat legate de materia primă de Arpechim, lipsa lichidităţilor şi imposibilitatea contractării unor noi surse de finanţare, toate acestea fac imposibilă repunerea Oltchim pe picioare", a arătat consultantul.

Fără o linie de capital, fără comenzi puternice ce ar conduce la o creştere a capacităţii de producţie de cel puţin 85% din capacitatea totală, şansele de relansare a combinatului sunt inexistente, a mai spus Cristina Chiriac, care a subliniat că Hidroelectrica şi-a îmbunătăţit vizibil indicatorii şi că 2013 ar putea fi anul ieşirii din insolvenţă.

Aceasta a menţionat că, la ora actuală, nu mai putem discuta de o eventuală privatizare, însă administratorii Oltchim, cei care au decis intrarea în insolvenţă, fără a se consulta cu Adunarea Generală a Acţionarilor, s-ar putea confrunta pe viitor cu procese cu acţionarii minoritari, ce s-ar putea considera prejudiciaţi.

Insolvenţa reduce totuşi rolul acţionarului minoritar semnificativ PCC SE.

"Cred că nu mai putem vorbi de implicarea vreunui acţionar, fie el şi semnificativ, odată cu intrarea societăţii în insolvenţă. Acţionarii, conform legii 85/2006 pot fi reprezentaţi printr-un administrator special numit de AGA şi care are ca atribuţii protejarea intereselor tuturor acţionarilor, şi cum statul, prin Ministerul Economiei este acţionar majoritar, bănuiesc ca va propune şi susţine numirea propriului administrator special", a spus Cristina Chiriac.

Acţiunile Oltchim au fost suspendate de la tranzacţionare pe 30 ianuarie la Bursa de Valori Bucureşti, după ce Tribunalul Râmnicu Vâlcea a decis intrarea în insolvenţă a societăţii.

Administratorul judiciar provizoriu nominalizat pentru Oltchim este consorţiul format din Rominsolv SPRL, companie reprezentată de Gheorghe Piperea, şi BDO Business Restructuring RPRL, reprezentată prin partener coordonator Niculaie Bălan, în urma unei hotărâri a Consiliului de Administraţie al societăţii vâlcene. Societatea Oltchim a demarat procedurile pentru intrarea în insolvenţă, în urma deciziei luate în acest sens de către Executiv.

Guvernul a aprobat miercuri, 23 ianuarie 2013, memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA.

Potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian, intrarea SC Oltchim SA în insolvenţă în vederea restructurării nu ar elimina însă necesitatea acordării unui ajutor de stat pentru repornirea combinatului la o capacitate de producţie de minim 65%.

''Chiar dacă SC Oltchim SA va intra în insolvenţă în vederea reorganizării, tot trebuie să facem o infuzie de capital, lucru cu care toată lumea este de acord. Acest aport de capital este considerat ajutor de stat şi trebuie notificat la Comisia Europeană. Am discutat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cu cei ai Comisiei Europene şi i-am informat că vom depune documentaţia necesară pentru aprobarea acestui ajutor de stat de care combinatul are nevoie pentru repornirea producţiei la un nivel la care să fie asigurată profitabilitatea'', a spus ministrul.

La rândul său, Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim, a declarat că insolvenţa SC Oltchim SA trebuie sprijinită de stat printr-un aport de capital de minim 45 de milioane de euro.

''Cele 45 de milioane de euro sunt necesare pentru a reporni combinatul chimic vâlcean la o capacitate de peste 65%, care să-i asigure profitabilitatea. Fără aceşti bani, insolvenţa se va finaliza cu falimentul'', a mai spus liderul de sindicat.

Sindicaliştii speră că restructurarea prin insolvenţă nu va presupune disponibilizări masive şi au cerut autorităţilor să respecte contractul colectiv de muncă.

Remus Borza, cel care a prezis de altfel că insolvenţa de la Oltchim va fi câştigată de asociatul său, avocatul Gheorghe Piperea (asociat cu Remus Borza în casa de avocatură Borza şi asociaţii), a prognozat că cel puţin 1000 de angajaţi de la Oltchim vor trebui disponibilizaţi şi, mai mult de atât, că societatea nu va fi privatizabilă prea curând şi cea mai probabilă etapă după insolvenţă este falimentul. Angajaţii aşteaptă ca premierul Victor Ponta să semneze un memorandum pentru finanţarea societăţii cu 45 de milioane de euro. Mai exact, Guvernul ar trebui să dea 20 de milioane de euro, iar diferenţa va fi împrumutată de la bănci, dar garantată de stat.

Petro Carbo Chem SE, principalul acţionar minoritar al SC Oltchim SA, vrea să fie şi el implicat în administrarea companiei în insolvenţă.

''PCC SE înţelege situaţia dificilă în care se află SC Oltchim SA şi decizia statului român. Vom face tot posibilul şi ne vom folosi întreaga noastră expertiză să cooperăm pentru salvarea companiei şi pregătirea sa pentru o funcţionare normală. Am cerut autorităţilor române să ne lase să participăm la restructurarea SC Oltchim SA şi nu ne putem imagina să nu fim implicaţi într-un proces atât de important, într-o companie în care avem o participaţie de peste 30%'', a precizat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în Consiliul de Administraţie de la SC Oltchim SA.AGERPRES

 http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/173947-Situatia-Oltchim-pune-mai-multe-probleme-decat-Hidroelectrica-o-majorare-de-capital-ar-fi-evitat-insolventa-analiza.html