Se pare, însă, că doar rezultatul este asexuat, în timp ce modul în care se ajunge la el este adesea diferenţiat de raţiuni şi sensibilităţi care le sunt specifice bărbaţilor, respectiv femeilor care întreprind afacerile, astfel că, eventual, ar putea fi distinsă o "afacere masculină", de o "afacere feminină", fără să poată fi ierarhizate apriori, după cum "abordarea feminină" sau "masculină" a unei afaceri nu reprezintă exclusivitate a vreunuia din sexe.
Ceea ce vrea să spună că sugestiile fertile venite din "abordările feminine" pot fi preluate în "afacerile masculine" şi invers.
Pe 15 noiembrie, la Varşovia, a avut loc o reuniune care promovează o nouă reţea europeană de mentori pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor, la care am fost reprezentaţi de doamna Cristina Chiriac, Ambasador al Antreprenoriatului Feminin şi preşedinte al Comisiei de Antreprenoriat Feminin din cadrul Organizaţiei Oamenilor de Afaceri a Municipiului Bucureşti, care ne-a acordat un interviu.
Reporter: Care este miza acestui program de "mentori ai antreprenoriatului feminin"?
Cristina Chiriac: Statistic vorbind, femeile reprezintă doar 34,4% din lucrătorii cu activitate independentă din Europa. Deşi sunt sursa de creştere economică şi de crearea de noi locuri de muncă, potenţialul antreprenorial şi creativitatea femeilor sunt cele mai puţin exploatate din Europa. Schimbarea acestui status quo ar fi în beneficul tuturor.
Pentru a creşte proporţia femeilor implicate, şi ţinând cont că femeile gândesc o afacere în cu totul alţi parametri decât o fac bărbaţii, se impun măsuri de sprijin specifice. Din acest motiv, Comisia Europeană a iniţiat "Reţeaua Europeană a Femeilor Ambasadoare ale Antreprenoriatului" şi "Reţeaua Europeană de Mentori pentru Femeile Antreprenor".
Reporter: Când spuneţi că femeile gândesc o afacere altfel decât bărbaţii la ce vă referiţi?
Cristina Chiriac: Cu siguranţă aţi observat că femeile au unele calităţi în comparaţie cu bărbaţii. Dacă acestea ar fi exploatate eficient şi inteligent, ar putea contribui semnificativ la competitivitatea mediului de afaceri european. Au fost identificate trăsături şi tipologii specifice. De exemplu, femeile acordă o importanţă mai mare circumstanţelor familiale atunci când analizează raportul riscuri-beneficii, sau aleg să-şi păs-treze locul de muncă iniţial chiar dacă înfiinţează o afacere proprie, preferând să desfăşoare ambele activităţi în paralel pentru o vreme. Sunt mai prudente decât bărbaţii şi mai conştiente de riscul unui eşec.
Spiritul antreprenorial se potriveşte bine cu alegerile de viaţă ale femeilor, caracterizate în general prin flexibilitate în ceea ce priveşte concilierea vieţii private cu cea profesională, mai ales în ceea ce priveşte timpul şi locul de muncă.
Prin urmare, se observă că femeile antreprenor au un potenţial de creştere - chiar dacă nu de aceeaşi amplitudine - mai stabil decât cel al bărbaţilor. De aceea, programul oferit de Comisia Europeană are sens cu atât mai mult, cu cât femei de succes din mediul de afaceri - şi aici mă refer la femeile mentor - sunt gata, în regim de voluntariat, să îndrume femeile antreprenor aflate la început de drum.
Reporter: Există un set de principii care stau la baza acestui program?
Cristina Chiriac: Da, în primul rând cel al implementării, la nivel naţional şi european, a politicilor de susţinere a mediului de afaceri într-un mod unitar şi corelat. Scopul este acela de a îmbunătăţi mediul legislativ şi de afaceri, pentru a putea permite IMM-urilor o deplină libertate de dezvoltare a potenţialului lor. Rezultatul concret şi măsurabil, ar fi crearea de noi locuri de muncă şi sprijinul acordat creşterii economice.
Este, în acelaşi timp, un pachet ambiţios de noi măsuri, care include patru propuneri legislative destinate traducerii acestor principii, într-un mod sincronizat, la nivel naţional şi european.
Reporter: Este interesant ca atunci cind vrem să ne reprezentăm România, nu ne gândim la un bărbat, ci la o femeie, la aceea care are chipul "României revoluţionare" - tabloul pictat de Daniel Rosenthal.
Puţini ştiu că modelul pictorului a fost Maria Rosetti şi că a fost prima femeie ziarist din România - un bun motiv de orgoliu pentru breasla noastră, a ziariştilor români.
Dar şi mai puţini cunosc faptele remarcabile că numele de fată al Mariei Rosetti era Mary Grant şi că era o scoţiancă născută în Guernsey, în timp ce Daniel Rosenthal era un evreu născut la Pesta, în Ungaria, astfel că simbolul iconic al României - "România revoluţionară" - s-a năs-cut din relaţia unui evreu ungur care a ales să moară sub tortură, ca român, cu o scoţiancă care a ales să facă Revoluţia paşoptistă din România.
Credeţi că astăzi România mai este capabilă să dea modele de succes?
Cristina Chiriac: Astăzi, ca şi atunci.
Istoria noastră consemnează femei celebre ca Virginia Andreescu-Haret - prima femeie arhitect din lume, Smaranda Brăescu - prima femeie paraşutist din România, Maria Cuşarida Crătunescu - prima femeie medic din România şi Smaranda Gheorghiu - prima femeie exploratoare a Polului Nord. Este o părticică din lista unui lung şir de vizionare care au excelat, acolo unde doar bărbaţii îşi revendicau acest drept.
Faptul că atât Mary Grant, cât şi Daniel Rosenthal au optat să devină români, este argument indiscutabil al farmecului cu care contribuim la familia europeană.
Cred că România are modele de succes - le întâlnesc în fiecare zi.
Faptul că ele acţionează îndeobşte într-o manieră discretă nu înseamnă nici pe departe că aceste modele nu există.
Iniţiativa pe care o sprijinim urmăreşte să le amelioreze împrejurările pentru manifestare şi să stimuleze apariţia lor.
Reporter: Mulţumesc! Vă urez succes!
LUCIA DUMITRESCU - 28.11.2011
http://m.bursa.ro/s=companii_afaceri&articol=150300.html
