Schimbare la schimbare?

Zilele acestea suntem bombardati cu stiri care mai de care...imbucuratoare, ar spune unii...! Stire mare, se modifica Codul Fiscal. pentru a cata ora..? i-am pierdut sirul...cine sunt castigatorii si cine sunt pierzantii....
discutie mare si complicata!
Daca sunteti curiosi din fire inseamna ca cel putin o data ati incercat sa deslusiti ,,itele" Codului Fiscal. La cat este de stufos( parca anume facut) cu siguranta ati cedat reprede. Cam asa stau lucuruile.
Am tot militat , noi cei de Asociatia Nationala a Antreprenorilor , pentru reguli simple intr-o lume mult prea complexa, poate! Apoi, am tot spus ca vrem predictibilitate..dar desi mai marii guvernanti ne-au promis ca vom avea, am ramas doar cu promisiunile. De birocratie ce sa mai vorbim...seamana cumva cu Codul Fiscal..greu de inteles...greu de manevrat!
Asadar, multe propuneri in ceea ce priveste sistemul de accizare, impozitare si taxare..insa surpriza vine tocmai acolo unde nu era cazul, la microintreprinderi, in loc sa se gaseasca solutii pentru cresterea numarului acestora, se fac propuneri ce vor duce mai mult ca sigur la o diminuare drastica a numarului de microintreprinderi. De ce ? Simplu. In conditiile in care taxarea pe forta de munca, in Romania, este covarsitoare si multi angajatori fac eforturi mari sa isi plateasca toate taxele , Ministerul de Finante, propune cresterea taxarii a PFA-urilor si a PFI-urilor de la 26% la 43% iar pentru microintreprinderile care nu au angajati , impunerea unui impozit forfetar de peste 1500 lei trimestrial. Asadar, daca vrei sa fi si antreprenor dar sa iti pastrezi si locul de munca, cel putin pina te decizi pe ce drum o iei, este un lux, iar acest lux se taxeaza!

Si acum revin cu un exemplu practic pe care din intamplare il stiu: am o prietena care este pasionata de design si  care in timpul liber creaza diverse lucruri pe care le vinde in targurile expozitionale, toata acesta activitate fiind facuta pe un SRL. Deci, SRL-ul respectiv nu are angajati, sediul este acasa la ea..deci cum ar spune tata, a impuscat doua majorari de taxe dintr-o data. O data va plati in plus impozitul forfetar trimestrial dar ii va creste si impozitul pe locuinta.  Ce rost au toate aceste modificari? Inca o data propunem si asteptam sa vedem ce o sa iasa , fara a stii exact care vor fi rezultatele sau ce efecte vor avea toate aceste decizii asupra economiei romanesti !


Impozit pe micro 1% (la 2 angajati), 3% la un angajat, 3%+ un forfetar de 1500 lei (la firmele cu niciun angajat) – Modificări ale cotelor de deducere pentru PFA şi DDA - 

Privatizarea CFR Marfă nu va fi una de succes, din care statul să câştige

Cei trei ofertanţi respinşi, în urmă cu aproape două săptămâni, în prima etapă a procesului de privatizare a CFR Marfă au fost calificaţi, vineri, aflându-se, acum, pe lista scurtă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de 51% din acţiunile operatorului nos­tru feroviar de marfă.
       Compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR) şi asocierea Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH & Co KG Aus­tria au depus, la finalul săptămânii trecute, pentru a doua oară, ofertele de precalificare şi, de data aceas­ta, au reuşit toţi trei să treacă de primul pas în acest proces.
       După prima încercare, eşuată, de a întocmi o listă scurtă cu potenţiali investitori pentru vânzarea CFR Marfă, Guvernul a relansat imediat compania de stat la privatizare.
       Numai că noul anunţ presupune condiţii mult mai relaxate faţă de cele solicitate iniţial.
      Printre altele, cifra de afaceri impusă investitorilor a fost redusă de cinci ori, de la 100 de milioane de euro la numai 20 de milioane de euro, iar participanţii care fac parte dintr-un consorţiu nu mai sunt obligaţi să aibă, fiecare, o anumită cifră de afaceri. Nici licenţa de trans­port nu mai trebuie să fie "în vigoare", potrivit noului anunţ.
       De asemenea, dacă participanţilor la privatizarea CFR Marfă li se solicitau, iniţial, scrisori de confort, acum aceştia pot participa la licitaţie doar cu scrisori de bonitate bancară.
       Lista scurtă a fost întocmită în aceeaşi zi în care au fost depuse ofertele de precalificare, aceasta fiind făcută publică la doar câteva ore după deschiderea plicurilor.
       Unii analişti s-au arătat sceptici cu privire la reuşita finală a acestei privatizări şi mai ales la corectitudinea cu care se derulează procedura.
      Analistul economic Cristina Chiriac consideră că statul a relaxat condiţiile impuse potenţialilor cumpărători ai CFR Marfă pentru a-i putea primi din nou la licitaţie pe cei trei ofertanţi descalificaţi iniţial. Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu, că modul în care este derulat acest proces de privatizare arată existenţa unor "posibile elemente de ajutor de stat".

       *  Interviu cu analistul economic Cristina Chiriac
     Reporter: Autorităţile au alocat mai puţin de o jumătate de zi pentru evaluarea dosarelor depuse în vederea precalificării în procesul de privatizare a CFR Marfă. Consideraţi că acest termen a fost suficient pentru o evaluare corectă şi obiectivă?
     Cristina Chiriac: Cei trei ofertanţi, care, de altfel, se află şi pe lista scurtă, sunt aceiaşi din prima etapă. Este clar că statul a schimbat condiţiile din caietul de sarcini relaxând anumite criterii pentru a-i primi pe aceiaşi trei participanţi la licitaţie. Dacă ar fi să analizăm termenul în condiţii normale, acesta este foarte scurt, mai ales că un ofertant ar trebui să depună câteva sute de pagini cu documente. Însă, având în vedere că este vorba despre aceleaşi companii, termenul este chiar mare. Autorităţile aveau nevoie de cinci minute pentru a verifica doar documentele noi.
     Reporter: În noul anunţ de privatizare au fost relaxate mai multe condiţii. Printre altele, au dispărut paragrafe ce vizau cifra de afaceri a fiecărui investitor, în cazul asocierilor, dar şi sintagme care-i obligau pe participanţii la licitaţie să deţină o licenţă de transport "în vigoare". Cum apreciaţi eliminarea acestor condiţii?
     Cristina Chiriac: Prin procedura de privatizare, care presupune combinaţia a două metode - una de preselecţie a ofertanţilor şi a una de licitaţie - şi având în vedere că statul a impus condiţia privind deţinerea unei licenţe de transport, putem fi în situaţia unui ajutor de stat, ceea ce poa­te să împingă România către o investigaţie. Accesul la această privatizare ar fi trebuit să fie liber, necondiţionat şi transparent. Privatizarea cu un investitor strategic nu a fost întotdeauna o reuşită. De ce nu a lăsat Ministerul Transporturilor cale liberă fondurilor de investiţii să participe la această privatizare? De ce nu a fost făcută această privatizare prin Bursă? De ce schimbăm caietul de sarcini după client? Cineva va răspunde într-o zi la aceste întrebări!
     Eliminarea unor condiţii a fost făcută special pentru ca primii ofertanţi să rămână, toţi, pe lista scurtă. Deci, nu avem situaţia în care ofertanţii trebuie să se încadreze în caietul de sarcini, ci avem situaţia în care statul a schimbat caietul de sarcini după potenţialul participanţilor. Aşa se explică relaxarea unor condiţii din anunţul de privatizare.
     Reporter: Credeţi că este suficientă prezentarea unei scrisori de bonitate, după ce, iniţial, se cereau scrisori de confort în vederea precalificării la procedura de privatizare?
     Cristina Chiriac: NU. Scrisoarea de bonitate este o scrisoare neangajantă, care nu implică banca emitentă cu nimic. Nu reprezintă o garanţie asupra plăţii acţiunilor din partea participanţilor.
     Reporter: Consideraţi că valoarea garanţiei de participare la licitaţie, în va
     Cristina Chiriac: Această garanţie nu reprezintă o certitudine privind redresarea companiei. Despre dezvoltare nici nu putem să discutăm acum, pentru că nu cunoaştem planurile ofertanţilor privind CFR Marfă, mai ales că în caietul de sarcini nu există obigaţii din partea ofertanţilor privind stategia de dezvoltare a companiei. Dacă nu avem această condiţie, viitorul cumpărător poate face orice.
     Reporter: Ce previziuni aveţi în legătură cu finalul acestei proceduri de privatizare?
     Cristina Chiriac: Având în vedere că toate condiţiile esenţiale au fost modificate pentru a se încadra participanţii, cred că MT va finaliza procedura, însă am curajul să afirm că această privatizare nu va fi una de succes, din care statul român să câştige!
     Reporter: Vă mulţumim!

loare de 10 milioane de euro, este o condiţie suficient de aspră pentru ca în cursa finală să rămână doar companii care să garanteze dezvoltarea companiei pe viitor?

Situaţia Oltchim pune mai multe probleme decât Hidroelectrica; o majorare de capital ar fi evitat insolvenţa (analiză)

Insolvenţa Oltchim pune mult mai multe probleme decât măsura similară luată în cazul Hidroelectrica, din cauza structurii acţionariatului companiei vâlcene şi problemelor combinatului, iar o majorare de capital cu creanţele ar fi evitat ca societatea să ajungă într-o astfel de situaţie, a declarat marţi, pentru AGERPRES, Cristina Chiriac, consultant financiar şi fost vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

"Dacă analizăm datele economice ale Oltchim pentru ultimii 5 ani, atunci da, categoric, insolvenţa trebuia declarată chiar dinainte de începerea procesului de privatizare, iar răspunderea pentru nedeclararea insolvenţei o poartă numai administratorii societăţii. Să nu uităm însă un lucru esenţial, Oltchim nu este o societate oarecare, face parte din societăţile importante pentru economia românească. Ceea ce nu îmi pot explica este de ce statul, prin Ministerul Economiei, nu a rezolvat problema creanţelor deţinute de AVAS şi Electrica? Soluţii legale vă asigur ca existau. Dacă aceste creanţe ar fi făcut obiectul unei majorări de capital atunci nu mai puteam vorbi de capitaluri negative şi nici nu s-ar mai fi pus problema insolvenţei. Poate ar fi fost mai corect să se supună dezbaterii AGA majorarea capitalului social cu creanţele versus intrarea în insolvenţă, aşa decizia aparţine în exclusivitate Consiliului de Administraţie", consideră consultantul financiar.

Aceasta subliniază că, în condiţiile unui nou management şi ale unui plan de reorganizare aprobat de Adunarea generală a acţionarilor lucrurile s-ar fi putut îndrepta fără a se ajunge la insolvenţă.

"În opinia mea cred că, dacă anul 2012 nu ar fi fost un an electoral, Oltchim-ul ar fi intrat in insolvenţă imediat după eşuarea procesului de privatizare", a spus Cristina Chiriac.

Consultantul a subliniat că situaţia Oltchim este mai grea decât cea a Hidroelectrica, iar ieşirea combinatului vâlcean din insolvenţă va fi mai dificilă.

"Poate fi comparată situaţia Oltchim cu cea a Hidroelectrica? Categoric nu. În primul rând, la Hidroelectrica sunt doar 2 acţionari, Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea, deci într-un fel a fost în unanimitate decizia acţionarilor de a intra în insolvenţă pe când la Oltchim lucrurile stau altfel; statul deţine prin Ministerul Economiei puţin peste 50%, celelalte procente fiind deţinute de câteva sute poate chiar mii de acţionari, nemaivorbind de faptul că societatea Oltchim era una listată afectând în acest fel şi piaţa de capital şi aşa greu încercată de criza economică", susţine Cristina Chiriac.

Aceasta a subliniat că o altă diferenţă, majoră de data aceasta, este faptul că Oltchim nu se va putea redresa.

"Adică traiectoria finală, ca să fiu mai clară, conduce către faliment. Volumul creanţelor foarte mare, dar şi problemele deloc de ignorat legate de materia primă de Arpechim, lipsa lichidităţilor şi imposibilitatea contractării unor noi surse de finanţare, toate acestea fac imposibilă repunerea Oltchim pe picioare", a arătat consultantul.

Fără o linie de capital, fără comenzi puternice ce ar conduce la o creştere a capacităţii de producţie de cel puţin 85% din capacitatea totală, şansele de relansare a combinatului sunt inexistente, a mai spus Cristina Chiriac, care a subliniat că Hidroelectrica şi-a îmbunătăţit vizibil indicatorii şi că 2013 ar putea fi anul ieşirii din insolvenţă.

Aceasta a menţionat că, la ora actuală, nu mai putem discuta de o eventuală privatizare, însă administratorii Oltchim, cei care au decis intrarea în insolvenţă, fără a se consulta cu Adunarea Generală a Acţionarilor, s-ar putea confrunta pe viitor cu procese cu acţionarii minoritari, ce s-ar putea considera prejudiciaţi.

Insolvenţa reduce totuşi rolul acţionarului minoritar semnificativ PCC SE.

"Cred că nu mai putem vorbi de implicarea vreunui acţionar, fie el şi semnificativ, odată cu intrarea societăţii în insolvenţă. Acţionarii, conform legii 85/2006 pot fi reprezentaţi printr-un administrator special numit de AGA şi care are ca atribuţii protejarea intereselor tuturor acţionarilor, şi cum statul, prin Ministerul Economiei este acţionar majoritar, bănuiesc ca va propune şi susţine numirea propriului administrator special", a spus Cristina Chiriac.

Acţiunile Oltchim au fost suspendate de la tranzacţionare pe 30 ianuarie la Bursa de Valori Bucureşti, după ce Tribunalul Râmnicu Vâlcea a decis intrarea în insolvenţă a societăţii.

Administratorul judiciar provizoriu nominalizat pentru Oltchim este consorţiul format din Rominsolv SPRL, companie reprezentată de Gheorghe Piperea, şi BDO Business Restructuring RPRL, reprezentată prin partener coordonator Niculaie Bălan, în urma unei hotărâri a Consiliului de Administraţie al societăţii vâlcene. Societatea Oltchim a demarat procedurile pentru intrarea în insolvenţă, în urma deciziei luate în acest sens de către Executiv.

Guvernul a aprobat miercuri, 23 ianuarie 2013, memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA.

Potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian, intrarea SC Oltchim SA în insolvenţă în vederea restructurării nu ar elimina însă necesitatea acordării unui ajutor de stat pentru repornirea combinatului la o capacitate de producţie de minim 65%.

''Chiar dacă SC Oltchim SA va intra în insolvenţă în vederea reorganizării, tot trebuie să facem o infuzie de capital, lucru cu care toată lumea este de acord. Acest aport de capital este considerat ajutor de stat şi trebuie notificat la Comisia Europeană. Am discutat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cu cei ai Comisiei Europene şi i-am informat că vom depune documentaţia necesară pentru aprobarea acestui ajutor de stat de care combinatul are nevoie pentru repornirea producţiei la un nivel la care să fie asigurată profitabilitatea'', a spus ministrul.

La rândul său, Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim, a declarat că insolvenţa SC Oltchim SA trebuie sprijinită de stat printr-un aport de capital de minim 45 de milioane de euro.

''Cele 45 de milioane de euro sunt necesare pentru a reporni combinatul chimic vâlcean la o capacitate de peste 65%, care să-i asigure profitabilitatea. Fără aceşti bani, insolvenţa se va finaliza cu falimentul'', a mai spus liderul de sindicat.

Sindicaliştii speră că restructurarea prin insolvenţă nu va presupune disponibilizări masive şi au cerut autorităţilor să respecte contractul colectiv de muncă.

Remus Borza, cel care a prezis de altfel că insolvenţa de la Oltchim va fi câştigată de asociatul său, avocatul Gheorghe Piperea (asociat cu Remus Borza în casa de avocatură Borza şi asociaţii), a prognozat că cel puţin 1000 de angajaţi de la Oltchim vor trebui disponibilizaţi şi, mai mult de atât, că societatea nu va fi privatizabilă prea curând şi cea mai probabilă etapă după insolvenţă este falimentul. Angajaţii aşteaptă ca premierul Victor Ponta să semneze un memorandum pentru finanţarea societăţii cu 45 de milioane de euro. Mai exact, Guvernul ar trebui să dea 20 de milioane de euro, iar diferenţa va fi împrumutată de la bănci, dar garantată de stat.

Petro Carbo Chem SE, principalul acţionar minoritar al SC Oltchim SA, vrea să fie şi el implicat în administrarea companiei în insolvenţă.

''PCC SE înţelege situaţia dificilă în care se află SC Oltchim SA şi decizia statului român. Vom face tot posibilul şi ne vom folosi întreaga noastră expertiză să cooperăm pentru salvarea companiei şi pregătirea sa pentru o funcţionare normală. Am cerut autorităţilor române să ne lase să participăm la restructurarea SC Oltchim SA şi nu ne putem imagina să nu fim implicaţi într-un proces atât de important, într-o companie în care avem o participaţie de peste 30%'', a precizat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în Consiliul de Administraţie de la SC Oltchim SA.AGERPRES

 http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/173947-Situatia-Oltchim-pune-mai-multe-probleme-decat-Hidroelectrica-o-majorare-de-capital-ar-fi-evitat-insolventa-analiza.html