miercuri, 15 februarie 2012

Omenia nu are culoare politica si nici status social

Observam zilele acestea cum atentia generala se concentreaza asupra greutatilor pe care iarna le-a adus asupra tarii noastre. Si pe buna dreptate! Este absolut normal ca solidaritatea umana sa se manifeste in astfel de situatii critice, cand insasi viata unor oameni este pusa in pericol. Pentru mine, sa vad cum oamenii se mobilizeaza si isi unesc fortele, este, intotdeauna, un prilej de satisfactie sufleteasca. Ma bucura sa vad cum grijile fiecaruia pentru viata de zi cu zi lasa loc, macar pentru o scurta perioada de timp, compasiunii si dorintei de a face ceva bun pentru altii, pentru cei de langa noi, aflati in nevoie. Poate ca avem nevoie si de momente ca acesta pentru a ne elibera gandurile de tot ceea ce inseamna cotidianul material si sa ne orientam catre ceea ce este cu adevarat important – oamenii de langa noi si ceea ce facem noi in calitate de oameni, pentru si impreuna cu cei de alaturi.

Fiind un om intre oameni si o persoana a initiativei, am gandit rapid un plan de actiune, aducandu-mi umila contributie la efortul comun. Si pentru ca saracia nu tine cont de zona tarii in care traim, am considerat ca binele poate fi facut oriunde, in orice loc. Si in Bucuresti exista foarte multi oameni pentru care viata este un calvar zilnic, compus numai din griji si probleme. De aceea, Duminica am reusit sa aduc bucuria in viata a 100 de familii nevoiase din sectorul 5 al capitalei. Am mers acolo sa pot fi alaturi de ei, sa-i ascult, sa incerc sa inteleg ce pot face pentru ei, sa le ofer ajutorul meu. Am initiat si am dus la indeplinire aceasta mica actiune in ideea ca trebuie sa fac ceva. Este nevoie ca noi toti sa iesim din confortul caselor noastre atunci cand situatia o cere. Sa iesim si sa dam o mana de ajutor. Pentru ca a fi om, in deplinatatea sensului acestui cuvant, este mai presus decat starea sociala, decat de a fi bogat sau sarac, politician sau om de afaceri. Ignorant sau educat.

In momente ca acesta trebuie sa nu ne mai ascundem in spatele unor situatii conjuncturale, de putere sau opozitie, sau in spatele unor comentarii ipocrite sau menite sa contrazica orice actiune buna, a oricui. Cred ca ar fi in beneficiul tuturor daca am renunta la a cauta vinovati si am trece fiecare la fapte concrete. Atitudinea asa-zis critica, dar care nu ofera niciodata solutii concrete, viabile, nu mai functioneaza, dupa cum bine se vede. Nici indiferenta nu ne este de folos. Societatea romaneasca, in ansamblul sau, are nevoie de exemple palpabile, de idei viabile si nu de “forme fara fond”. Mass-media, politicienii, liderii de opinie locali sau chiar orice persoana care are un cuvant de spus in societatea romaneasca sau in cadrul micilor comunitati din care face parte fiecare, toti avem datoria sa ne pastram obiectivismul si sa-l transpunem in concret, in viata noastra si a celor din jur.

Reconstructia increderii omului in om este una din marile provocari ale momentului si una din cheile bunei functionari a societatii noastre si cred ca increderea adevarata, solida, ca si respectul, se castiga si nu se poate impune sau cumpara. Eu spun ca atitudinea negativa si indiferenta ne costa pe toti, nu aduc nimic bun, constructiv. Bucuria si recunostinta pe care ti le arata un om caruia i-ai oferit ajutorul de care are nevoie, atunci cand are nevoie, fac parte dintre acele “recompense” autentice si pline de incarcatura care ne fac pe noi mai bogati ca oameni, fiind, in acelasi timp, confirmarea suprema a binelui facut. Asa ca, indemnul meu este sa incercam fiecare sa facem tot ceea ce putem face si sa nu uitam niciodata ca forta exemplului personal este mai graitoare decat milioane de cuvinte goale. In timp, am inteles din ce in ce mai bine, si sper sa inteleaga tot mai multi oameni, ce inseamna “Trebuie sa dai ca sa primesti!”. Este o zicala simpla, romaneasca, dar plina de continut! Cand dai ceva cuiva care are mare nevoie, in mod sincer si dezinteresat, devii, de fapt, mai bogat. Asta am inteles eu si voi continua pe acest drum! 

luni, 13 februarie 2012

Erste Bank si-a indeplinit o parte considerabila a obligatiilor post-privatizare la BCR

Săptămâna trecută, reprezentanţii departamentului post-privatizare al AVAS, împreună cu vicepreşedintele coordonator al acestui departament, doamna Cristina Chiriac, au avut o întâlnire cu reprezentanţii legali ai "Erste Bank", pentru a discuta despre confirmarea clauzelor rămase în monitorizare ale contractului de vânzare-cumpărare a BCR.
     Vicepreşedintele Cristina Chiriac ne-a declarat că "Erste Bank" a îndeplinit o mare parte din obligaţiile contractuale. Cât priveşte listarea acţiunilor BCR la BVB, oficialul AVAS ne-a explicat că această prevedere a fost inserată în contract luând într-adevăr în considerare interesele acţionarilor minoritari. Însă, pentru AVAS, această clauză este de forma unei "stipulaţii pentru altul", supunându-se prevederilor şi opiniilor legale în materie;
     Pentru AVAS, ca parte în acest contract, "stipulaţia pentru altul" înseamnă că instituţia nu poate fi ţinută răspunzătoare pentru nerespectarea acesteia, deplina responsabilitate pentru adoptarea sau neadoptarea unei asemenea decizii revenind în deplina responsabilitate a managementului Erste, iar stabilirea existenţei sau inexistenţei unui eventual prejudiciu dar şi celelalte aspecte lagate de acesta nu sunt de competenţa AVAS, această instituţie nedeţinând nici o calitate într-un eventual litigiu pe această temă, a listării acţiunilor BCR.
     Avocata Ioana Sfîrăială, un acţionar minoritar al BCR, a înaintat, în 10 ianuarie 2012, o acţiune în care cheamă în judecată pe Erste Group Bank (EGB) AG, EGB Ceps Holding GMBH şi Banca Comercială Română. Ea a cerut în instanţă ca Erste Bank să respecte prevederile contractuale de listare a BCR la Bursa de Valori Bucureşti. "Astfel, prin Contract, la art.13.2 - Obligaţii post privatizare - s-a prevăzut ca şi condiţie post privatizare, obligaţia cumpăratorului (Erste Bank, iar apoi EGB) de a lua măsurile necesare în vederea admiterii la tranzacţionare la BVB a acţiunilor BCR (fără derularea unei oferte publice), fie efectuarea unei Oferte publice în vederea admiterii la tranzacţionare a acţiunilor BCR la Bursa de Valori Bucureşti", notează Sfîrăială în acţiunea depusă la Secţia a VI-a civilă a Tribunalului Bucureşti. Potrivit acţionarului BCR, aceste măsuri trebuiau luate în 36 de luni de la "finalizare" înţeleasă ca "executarea de către vânzător şi cumpărator a obligaţiilor legate de vânzare cumpărare ce le revin potrivit Clauzei 7 din contract (art.1.1 - Definiţii - din Contract)".
     Avocata Ioana Sfîrăială arată că "finalizarea" s-a realizat în 2006 şi, cu toate acestea, nici până la acest moment, "BCR şi/sau acţionarul majoritar, Erste Bank, iar mai apoi EGB Ceps Holding GMBH (creat ulterior de Erste Bank şi care a preluat toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în contract) nu au luat măsurile prevăzute în contract în vederea listării la BVB a acţiunilor BCR". Totodată, arată sursa citată, la articolul 13.2, litera h), părţile au stipulat că prevederile articolului 13.2 au valoare juridică pentru acţionarii minoritari, aceştia putând oricând, după împlinirea "finalizării", să solicite îndeplinirea de către Cumpărător a obligaţiilor asumate prin contract.

 
     *  Listarea acţiunilor BCR la BVB este prevăzută în contractul de privatizare, dar, pentru AVAS, este "o stipulaţie pentru altul"
     *  Adoptarea sau neadoptarea deciziei de listare a aparţinut de la început şi în continuare acţionarului majoritar, Erste Bank
     Reporter: Care sunt consecinţele faptului că "Erste Bank" nu a listat BCR, aşa cum prevedea contractul de privatizare?
     Cristina Chiriac: Vă pot spune, în mod foarte clar că, prin contract, nu sunt prevăzute sancţiuni pentru nelis­tarea BCR.
     Da, contractul prevede această clauză de listare. Însă, în termeni juridici, este o "stipulaţie pentru alţii". Adică, această prevedere a fost inserată în contract pentru protejarea intereselor acţionarilor minoritari şi este supusă legislaţiei în domeniu.
     Din punctul de vedere al AVAS, din postura sa de vânzător, şi ca parte în acest contract, înseamnă că nu poate fi reţinut un prejudiciu prin neducerea la îndeplinire a acestei prevederi şi nici nu poate fi ţinut răspunzător pentru aceasta.
     Decizia rămâne la managementul BCR, desemnat de către investitori. Desigur, inacţiunea Erste în acest sens, poate fi subiect de dezbateri, negocieri, înţelegeri sau alte practici legal admise, între acţionarul majoritar şi cei minoritari. Dar, repet, AVAS nu are calitate (juridică) în aceste demersuri. Ştiu că au existat numeroase opinii, potrivit cărora AVAS ar fi avut la îndemână acţiunea în instanţă, cu daune, însă, vă spun că, potrivit opiniilor de specialitate juridică, acest lucru nu era posibil, fiind vorba doar de o stipulaţie pentru alţii. Iar despre daune, ce să mai vorbim?!
     Reporter: Şi-a îndeplinit "Erste Bank" obligaţiile post-privatizare?
     Cristina Chiriac: Din punct de vedere al obligaţiilor asumate de cumpărător, din simpla lecturare a contractului, se observă că sunt prevăzute penalităţi specifice obligaţiilor postprivatizare numai pentru încălcarea, si numai în perioada de derulare a acestora, a obligaţiilor 13.3, 13.4 şi 13.5. Scadenţa pentru aceste obligaţii era în anul 2009.
     AVAS, în urma unei analize riguroase a dosarului şi a documentelor din post-privatizare, a confirmat aceste clauze ca fiind respectate.
     În prezent, mai sunt în monitorizare unele clauze, precum cea a confirmării îndeplinirii planului de afaceri, ca de exemplu.
     Clauzele menţionate anterior conţin prevederi referitoare la o serie de aspecte de importanţă majoră.
     Spre exemplu, clauza care include obligaţia privind protecţia socială, asumată la art. 13.3 lit. b, şi care a avut scadenţa la 12.10.2009.
     Aceasta a prevăzut:
     "În raporturile cu salariaţii Cumpărătorul se angajează să respecte prevederile contractului colectiv de muncă încheiat la nivelul Băncii şi legislaţia aplicabilă. Pe o perioadă de 3 (trei) ani de la Data Finalizării, Cumpărătorul va institui un program complex de pregătire pentru conducerea şi salariaţii Băncii, conform celor stabilite în mod rezonabil de către Cumpărător, în conformitate cu Planul de Afaceri, astfel încât să fie asigurată dezvoltarea profesională a angajaţilor Băncii la un nivel înalt; acest program va include, în măsura necesităţilor, stagii de pregătire în afara României precum şi în cadrul altor societăţi din grupul Cumpărătorului".
     Conform documentelor admise din punct de vedere legal pentru atestarea îndeplinirii acestor clauze, transmise de cumpărător (declaraţii pe proprie răspundere autentificate notarial ale reprezentanţilor legali ai acestuia şi ai reprezentanţilor legali ai BCR), a reieşit că "EGB a respectat prevederile contractului colectiv de muncă al BCR şi legislaţia aplicabilă în raporturile sale cu salariaţii Societăţii. De asemenea, a instituit un program complex de pregătire pentru conducerea şi salariaţii Societăţii, conform celor stabilite în mod rezonabil de către EGB, în conformitate cu Planul de Afaceri, astfel încât să fie asigurată dezvoltarea profesională a angajaţilor EGB la un nivel înalt. Acest program a inclus şi stagii de pregătire în străinătate, precum şi în cadrul altor societăţi care fac parte din Grupul EGB". De altfel, Contractele Colective de Muncă negociate şi semnate de Federaţia Sindicatelor Independente din BCR SA şi de reprezentanţii BCR SA au fost înregistrate la Direcţia de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie a Municipiului Bucureşti.
     Aşadar, din punctul de vedere al AVAS, prin prisma prevederilor contractuale cât şi legale, cumpărătorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate cu privire la protecţia socială.
     De asemenea, vă mai pot spune că dividendele au fost achitate către AVAS în termenele prevăzute în contract.
     AVAS i-au revenit pentru exerciţiul financiar al anului 2005 dividende nete în cuantum de 119.476.072 lei, iar în anul 2006, suma netă încasată de AVAS cu titlu de dividende a fost de 95.362.147 lei.
     Referitor la clauza 13.3, scadentă în data de 12.10.2009, şi care prevede: "a) Pe o perioadă de 3 (trei) ani de la Data Finalizării, Cumpărătorul, în calitatea sa de acţionar majoritar: (i) nu va întreprinde, fără consimţământul prealabil scris al Vânzătorului şi al Băncii Naţionale a României, nici o acţiune menită să dizolve voluntar sau să lichideze Banca, nu va determina şi nu va consimţi fără a se opune (pentru evitarea oricărui dubiu, fără a determina obligaţii financiare pentru Cumpărător) la falimentul Băncii, administrarea specială sau lichidarea din motive de insolvenţă sau orice altă procedură de faliment prevăzută în legislaţia românească; ...", considerăm că a fost respectată.
     Este evident chiar şi în momentul de faţă, când suntem în afara perioadei de monitorizare a acestei clauze, că banca nu este supusă nici unei proceduri de dizolvare, lichidare sau faliment. 

Ancuţa Stanciu
     Contractul de vânzare-cumpărare prin care au fost tranzacţionate acţiunile Băncii Comerciale Române a fost semnat de către reprezentanţii statului român, în speţă AVAS, prin reprezentanţii legal îndreptăţiţi şi mandataţi în acest sens, şi cei ai ERSTE BANK DER OESTERREICHISCHEN SPARKASSEN AG Viena, în data de 21 decembrie 2005, pe baza stategiei de privatizare aprobată prin HG 772/2003 (cu modificările ulterioare, aduse prin HG 4672005, 760/2005, 1170/2005), dar şi în strictă concordanţă cu cadrul legislativ în materia privatizării.
     Prin acest contract au fost vândute simultan atât acţiunile deţinute de statul român, adică 292.282.131 acţiuni deţinute de AVAS, reprezentând 36,8825% minus două acţiuni din capitalul social al BCR, precum şi drepturile de vot aferente acestora, cât şi cele deţinute de cei doi investotori instituţionali - BERD şi IFC -, care deţineau, fiecare, aproximativ 12,5% plus o acţiune din capitalul BCR.
     Stategia de privatizare a stabilit formarea acestui pachet majoritar de 61,8825% care să fie vândut unui investitor strategic. Ofertantul Erste Group a fost declarat câştigător, în temeiul ofertei angajante şi al ofertei angajante îmbunătăţite, şi a plătit un preţ de 2.235.958.302,15 euro.


Ziarul Bursa, 13 februarie 2012


http://www.bursa.ro/vicepresedintele-avas-cristina-chiriac-erste-bank-si-a-indeplinit-o-parte-considerabila-a-obligatiilor-post-privatizare-la-bcr-158464&s=banci_asigurari&articol=158464.html

sâmbătă, 11 februarie 2012

Interviu CRISTINA CHIRIAC - Ambasador al Antreprenoriatului Feminin

I: Cum a început colaborarea dumneavoastră cu Asociaţia pentru Promovare şi Dezvoltare Comunitară (A.P.P.D.C)?
R: Colaborarea cu asociația a început într-un mod cât se poate de firesc. Propunerea tinerilor inimoși care au înființat-o s-a pliat pe dorința mea de a mă implica într-un mod pro-activ și fructuos în viața societății din care fac parte.
Auzi diverse persoane, din medii diferite, cu un grad de cultură și educație diferite, cum își exprimă părerile despre tot și despre toate, sau pe alții cum se plâng tot timpul în legatură cu problemele lor sau ale celor din jur, căutând în același timp vinovați, nu-i așa? Dar câți dintre acești oameni fac cel mai mic gest pentru a schimba ceva în bine? Din păcate, prea puțini, dupa cum știți și voi. Și sunt atât de mulți aceia care au mare nevoie de ajutorul nostru!
Așa că eu, ca mamă, ca profesionist, m-am hotărât să devin una dintre acele persoane conștiente nu numai de sine dar și de cei din jur. Am hotărât să trec la acțiune, cum s-ar spune, constatând cât de multe probleme există în societatea noastră și cât de puțini sunt cei care încearcă în mod real să le rezolve. Am hotărât să mă implic și mă străduiesc, prin activitatea mea, să fac o diferență, să aduc ceva bun, ceva constructiv. Sunt convinsă că, în timp, roadele nu vor întarzia să apară.
Și sper ca acțiunile mele să fie un exemplu încurajator și pentru alte persoane, așa încât tot mai mulți oameni să ia atitudine, să se implice în viața comunității din care fac parte și, pas cu pas, dar sigur, să schimbăm împreună, în sens pozitiv bineînțeles, societatea românească.
Astfel, asociația a apărut și îndeplineste rolul unui mijloc prin care eu să pot manifesta în sensul celor de mai sus.
I: Care sunt proiectele în care v-ați implicat până în prezent şi la ce să ne aşteptăm pe viitor?
R: Împreună cu APPDC, în luna decembrie a anului trecut, am inițiat proiectul „Ajută-i să respire!”. Este vorba despre un plan pe termen mai lung, în mai multe etape, de suport material și moral pentru copii suferinzi de TBC, internați la secția de copii „Lacul Bucura”, din cadrul Institutului Național de Pneumologie „Marius Nasta”, din București.
Ideea a apărut în cadrul unor discuții cu prieteni medici, care mi-au expus această problemă. Am fost profund impresionată de situația acelor copii. Acesta a fost un punct de plecare. Și, prin prisma celorlalte informații privitoare la statisticile și cazuistica acestei boli în România, m-am hotărât să mă implic.
Astfel, proiectul a demarat cu o acțiune de strângere de fonduri prin inteemediul căreia ne-am propus sa strângem măcar o parte din banii necesari pentru a putea face ca suferința acestor copii să fie mai ușor de suportat, prin asigurarea unor condiții de spitalizare mai bune – câteva televizoare, calculatoare, îmbrăcăminte, încălțăminte – materiale educative și a altor bunuri esențiale în creșterea și educarea tuturor copiilor, dar la care aceștia, internati aici, nu au acces.
Prin acţiunea nostră, am reuşit să mobilizăm oameni generoși, care s-au implicat alături de noi, și prin gestul lor de umanitate au facut posibilă realizarea unei părți a proiectului. Încă mai avem de îndeplinit obiective în cadrul acestui proiect și mergem mai departe cu el. Este pe lista noastră în continuare.
De asemenea, un alt proiect important și pe termen lung al asociaţiei, în care m-am implicat, este înfiinţarea unui centru social de asistență medicală gratuită, prin intermediul căruia sunt oferite servicii medicale gratuite acelor persoane aflate în mare dificultate financiară, persoanelor fără nici un venit, care pot face dovada în acest sens, și care au nevoie stringentă de aceste servicii, pe care în mod normal nu le pot accesa.
Am demarat acest proiect şi ne bucurăm de sprijinul unor oameni și al unor medici inimoși care contribuie voluntar, alături de noi. Centrul va acorda atât servicii medicale cât și medicamentele necesare tratării diverselor afecțiuni constatate în urma consultațiilor medicilor specialiști.
Și, în afară de proiectele deja demarate, am în vedere şi alte obiective. Caracteristica generală a tuturor programelor și actiunilor noastre este și va fi mereu identificarea și implementarea celor mai bune programe și metode prin care ne propunem, pe scurt, ajustarea mentalităţii, în special a tinerelor generaţii, în sensul dezvoltării unei conștiințe a sinelui dar și a apartenenței la societate, a spiritului civic, a dorinței de orientare către dezvoltarea personală în scopul evoluției.
Eu văd aceste aspecte ca fiind deosebit de importante pentru viitor și consider în acest sens că cea mai buna investiție - materială, emoțională, intelectuală - este în tinerii noștri. Ei au nevoie de răbdarea, de timpul, de întelepciunea noastră, a celor mai experimentați, așa încât, ei, cei care dețin viitorul, să beneficieze de transferul de valoare de care au absolută nevoie pentru a construi ceva bun, de calitate și, mai ales, durabil!
I: Ştim că sunteţi Ambasador al Antreprenoriatului Feminin şi preşedinte al Comisiei de Antreprenoriat Feminin din cadrul Organizaţiei Oamenilor de Afaceri a Municipiului Bucureşti, cum reuşiţi să vă faceţi timp şi pentru astfel de proiecte?
R: Vedeți, când vrei neapărat să faci ceva, când eforturile pe care le faci dau rezultate, când în proiectele tale întâlnești și captezi atenția și sprijinul multor oameni interesați și capabili să acționeze alături de tine, timpul devine doar o problemă de bună organizare! Și trebuie să menționez că sunt și mamă a doi baieței de până în șapte ani… Nu spun că e ușor! Dar este o provocare și o motivare foarte puternică; uneori te copleșește, dar, de cele mai multe ori, îți dă aripi și curajul de a îndrăzni să mergi mai departe! Iar satisfacția de a vedea cum lucrurile și oamenii se pun în mișcare și dau forme concrete idealurilor și planurilor, este incomensurabilă. Toate proiectele în care mă implic, ca, de altfel, toate ideile mele, sunt ca și “copii” mei. Așa că fac totul, dau tot ce-i mai bun, pentru a le vedea concretizate și pentru a crea posibilitatea ca timpul să demonstreze că am creat plus-valoare.
I: Sunteţi iniţiatoarea acestui proiect “Antreprenoriatul - o soluţie actuală”.
Ce a stat la baza acestei iniţ8iative? Ce vă propuneţi prin realizarea acestui eveniment? Ce ne puteţi spune despre partenerii ce vă susţin această iniţiativă?
R: Da, în 22 martie, A.P.P.D.C. organizează, împreună și cu alți parteneri de încredere și de prestigiu, adevărați profesioniști, un eveniment de anvergura, adresat în special tinerilor, persoanelor cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, eveniment ce va avea loc la Sala “AULA” a Bibliotecii Centrale Universitare “Carol I”, din București.
Ne propunem să desfășurăm și să detaliem în fața tinerilor participanți ideea de antreprenoriat. Dorim ca ei să conștientizeze că viitorul aparține oamenilor care vor avea curajul inițiativei proprii și vrem să le oferim o seamă de indicii dar și informații și experiențe concrete. Vrem să îi ajutăm atât pe cei care nu au încă o viziune a ceea ce poate și înseamnă antreprenoriatul, dar și pe cei care deja și-au găsit ideile și curajul, dar nu știu cum să le transpună în practică.
Sperăm ca, prin aceste acțiuni și altele asemenea în viitor, să reușim să le inoculăm tinerilor ideea că fiecare poate și trebuie să facă mai mult în propria viață și, în consecință, în cadrul societății din care face parte. Pentru că, nu-i așa, cu cât un om este mai bun pentru el însuși, cu atât mai folositor poate fi celor din jurul său.
I: Care este mesajul dvs pentru tinerii ce vor să îşi înceapă propria afacere şi vor veni la acest eveniment?
R: Doresc sa îi invit și pe această cale, pe toți cei interesați, să vină, să participe la acest eveniment, să fie activi.
Aici vor avea oportunitatea de a întâlni atât oameni cu preocupării similare, dornici să găsească soluții pentru a defini viitorul sau pentru a redefini perspectiva, dar și mulți specialiști din varii domenii, profesioniști dornici să împărtășească din cunoștințele și experiența lor.
Va fi, cu siguranță, o bună cale de a lua contact cu idei și posibilități noi, poate nedescoperite încă.
I: Spuneţi-ne câteva cuvinte în încheierea întâlnirii noastre. Care este mesajul dvs către cei ce vor citi acest articol?
R: În primul rând transmit tuturor ideea care mă animă și mă motivează permanent, aceea că putem face multe lucruri pentru a crea, pentru a schimba acolo unde avem de schimbat și pentru a construi acolo unde avem de construit. Și nu spun că e puțin lucru! E o muncă grea, e un angajament pe termen lung. Dar trebuie să avem curajul să credem că realizarea idealurilor este posibilă.
Pe de alta parte, trebuie să conștientizăm cu toții că trebuie să depunem, fiecare dintre noi, eforturi susținute, că trebuie să ne canalizăm energia pentru cel mai important scop al unei vieți de om, acela de a evolua prin dezvoltare și construcție pe toate planurile - în viețile noastre private, în cele profesionale, în societate. Am convingerea că, dacă tot mai multe persoane vor crede și vor aplica aceste principii, rezultatele vor apărea, desigur.
Fiecare om își poate aduce contribuția la această muncă imensă ce înseamnă evoluție și dezvoltare durabilă; mai întâi în plan personal, apoi în cel profesional și mai departe la nivelul întregii colectivități. Îndemnul pe care îl adresez tuturor este simplu: “Haideți să îndrăznim să ne construim cu propriile mâini viitorul!”



http://www.4career.ro/interviucc.html
4CAREER

vineri, 3 februarie 2012

AVAS poate să absoarbă arieratele din economie

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) se finanţează, în prezent, din încasările provenite din activitatea de post-privatizare şi din recuperările de creanţe. Vicepreşedintele AVAS, doamna Cristina Chiriac, ne-a declarat: "În ceea ce priveşte portofoliul societăţilor rămase de privatizat, la care statul este acţionar, opinia mea este că acestea ar trebui valorificate pe o piaţă reglementată ( în special cele la care statul este acţionar minoritar), într-un ritm rapid, pentru a aduce un cash flow pozitiv instituţiei. Revenind la post-privatizare, vă pot spune că, pentru acest an, estimăm că vom încasa o sumă de aproximativ 37,5 milioane de euro, prin aplicarea penalităţilor, ca urmare a nerealizării obligaţiilor contractuale asumate de cumpărător. Suma aceasta se compune în felul următor: 56.775.662 lei, 27.915.741 dolari şi 3.214.923 euro".

Departamentul post-privatizare al AVAS gestionează în prezent 3.026 de contracte. Doamna Cristina Chiriac ne-a spus: "Facem acest lucru cu 18 salariaţi şi un director. Volumul de muncă pentru un expert este foarte mare. Este adevărat că nu toate societăţile care au mai rămas în perioada post-privatizare au acelaşi grad de complexitate. Au rămas preponderent în perioada de monitorizare societăţile care au profil agricol, < Agromec >-urile. Totuşi, fiecare expert se ocupă, în medie, de un număr de 189 societăţi aflate în monitorizare. Ceea ce trebuie să se înţeleagă din aceste cifre este faptul că ele reflectă un volum de muncă foarte mare, iar aceşti oameni îşi fac treaba foarte bine, în condiţii de lucru intens".
Munca de post-privatizare constă, în primul rând, în monitorizarea res-pectării clauzelor contractuale, adică respectarea de către cumpărători a tuturor prevederilor contractuale, aşa cum au fost ele asumate de ambele părţi. Apoi, dacă se constată că nu sunt respectate aceste clauze, se impune intervenţia rapidă, prin toate mijloacele, legale bineînţeles, pentru a recupera o parte cât mai mare a acestor debite şi pentru minimizarea pierderilor.

Vicepreşedintele AVAS ne-a precizat: "În aceste condiţii, experţii din post-privatizare reuşesc să monitorizeze eficient şi, împreună cu colegii lor din celelalte departamente ale instituţiei, în special cu juriştii, întreprind în timp util şi eficient acele acţiuni absolut necesare şi care se impun, prin care se pot recupera sumele datorate statului. Mă refer la situaţiile în care înţelegerea amiabilă nu mai este posibilă, aşa încât, după ce au fost epuizate toate procedurile specifice AVAS, prevăzute de legislaţia în vigoare, suntem obligaţi să apelăm la căile legale de acţiune în domeniu. Astfel, procedăm la acţiunea în justiţie a datornicilor, urmărind prin acest mijloc recuperarea datoriilor de la cei care nu respectă clauzele contractuale.
Statul, prin AVAS, reuşeşte deci, prin toate acţiuni conjugate, să recupereze o parte importantă a sumelor pe care cumpărătorii le datorează în urma contractelor de privatizare, lucru dovedit de rezultatele exprimate concret în încasări aduse la bugetul statului. Spre exemplu, în anul 2011, prin activitatea de postprivatizare, AVAS a adus la buget încasări de 12.307.310 ron".

De-a lungul timpului, au avut loc numeroase schimbări la nivelul organizării instituţiei, dar şi cu privire la nivelul de salarizare. Numai în intervalul 2009 - 2010, salariile s-au redus, în două etape, în medie cu 85%, după ce AVAS a trecut, în etape succesive, printr-un program de restructurare foarte sever, ajungând să aibă de la 500 de angajaţi în 2008-2009, 275 de persoane în prezent. Vicepreşedintele AVAS ne-a mai declarat: "Au fost, şi nu de puţine ori, discuţii cu privire la nivelul salariilor de la AVAS, ba chiar, de multe ori, a fost pusă sub semnul întrebării însăşi existenţa şi utilitatea acestei instituţii, şi cred că este momentul pentru a fi lămurit şi acest subiect. Nu trebuie să mai existe confuzia între nivelul salariilor angajaţilor AVAS existent în perioada marilor privatizări şi cel al salariilor pe care aceştia le au acum.
În acest context, trebuie să fac precizarea că instituţia noastră a luat fiinţă chiar din iniţiativa şi la solicitarea Băncii Mondiale şi FMI, din necesitatea existenţei şi în România, ca şi în alte ţări, a unei instituţii de acest tip.
S-a considerat la acel moment că o astfel de structură este necesară în tabloul economic al ţării, având în vedere numărul mare de societăţi la care statul era acţionar şi importanţa strategică a acestora în cadrul economiei naţionale, dar şi multe aspecte foarte importante şi sensibile, legate de modul în care se va proceda la trecerea proprietăţii aflate în întregime sub cupola statului către sectorul privat. Şi cred că aceste preocupări sunt lesne de înţeles, mai ales de către cei avizaţi în acest sens şi mai ales acum, după ce, în cea mai mare parte, procesul acesta masiv al privatizării este ca şi finalizat.
Deci, în acest context, a fost evident că nivelul salarial trebuia să fie unul ridicat, având în vedere particularităţile speciale ale muncii în această instituţie în acea perioadă, salariile provenind dintr-un sistem de auto-finanţare, raportat întotdeau-na la nivelul încasărilor la buget. Era, aşadar, în principiu, un sistem de salarizare absolut necesar pentru a-i putea stimula pe oameni şi, în acelaşi timp, pentru a-i pune la adăpost de unele aspecte mai puţin dorite sau plăcute.

Dar, începând din 2008 - 2009, structura AVAS s-a modificat, pe de o parte prin < plecarea > către Mi-nisterul Economiei a unei importante părţi din portofoliul AVAS, constituindu-se la nivelul ministerului structura existentă şi azi, numită OPSPI, iar pe de altă parte, prin reducerile de personal.
În urma acestor schimbări, s-a considerat că nu se mai justifică sis-temul de finanţare propriu, întrucât, nemaiavând acelaşi volum al portofoliului, automat a scăzut şi volumul încasărilor, şi s-a decis transformarea instituţiei în una de tip bugetar, cu finanţare completă de la bugetul de stat.
De asemenea, trebuie să aduc la cunoştinţa opiniei publice faptul că, în anul 2011, au apărut grave probleme în funcţionarea instituţiei din cauza popririlor pe care despăgubiţii FNI le-au pus, prin intermediul executorilor judecătoreşti, asupra conturilor instituţiei. Pentru că, aşa cum este cunoscut, statul acordă sumele cuvenite păgubiţilor FNI, ca urmare a hotărârilor instanţelor, prin intermediul AVAS. Şi este singura instituţie care face asta. Aşa încât activitatea instituţiei a fost aproape blocată! Ne-am confruntat cu probleme legate de aspecte administrative de bază pentru funcţionarea oricărei organizaţii şi chiar cu privire la salariile angajaţilor, care au fost blocate pentru o perioadă de timp. Cu toate astea, mulţi dintre angajaţi au rămas fideli Autorităţii.
Şi în continuare conturile AVAS sunt blocate ca urmare a despăgubirilor acordate de instanţele judecătoreşti creditorilor Fondului Naţional de Investiţii şi a despăgubirilor reprezentând echivalentul bănesc al imobilelor restituite de societăţile comerciale privatizate către foştii proprietari. Totuşi, situaţia s-a reglat în 2011, când am reuşit să promovăm un act normativ şi să facem două bugete de venituri şi cheltuieli. Unul care este folosit, conform legii, doar pentru funcţionarea AVAS (plata salariilor, a utilităţilor) şi unul destinat strict activităţii de pri-vatizare".

Astfel, legea prevede că sumele repartizate AVAS de la bugetul de stat pentru plata cheltuielilor de personal, funcţionarea instituţiei şi reprezentarea României la Curtea internaţională de Arbitraj nu vor mai putea fi executate silit până la 31 decembrie 2013. Tot până la sfârşitul anului 2013, executarea obligaţiilor de plată ale AVAS se asigură din bugetul de venituri şi cheltuieli aferent activităţii de privatizare şi valorificare a activelor statului, indiferent de sursa acestora. Prioritatea plăţilor este stabilită în funcţie de deciziile definitive şi irevocabile sau de titlurile executorii, strict cronologic.

Desfiinţarea AVAS, de multe ori în discuţie

Desfiinţarea Autorităţii de Valorificare a Activelor Statului a fost luată de câteva ori în discuţie, ne-a spus doamna Chiriac. Domnia sa ne-a precizat că, în acest moment, nu ştie să existe vreo strategie politică sau economică în acest sens.
Vicepreşedintele AVAS a afirmat: "Opinia mea este că ar trebui restrânsă activitatea Autorităţii astfel încât să rămână Oficiu. Sunt contracte de post-privatizare care au durata de monitorizare de 20 de ani. Sunt institute de cercetare care deţin brevete şi care, conform Legii arhivelor naţionale, nu pot fi înstrăinate sau distruse mai devreme de 20 de ani. Un exemplu în acest sens este societatea < Griro >, care are o astfel de clauză de 20 de ani.
Dacă s-ar pune la un moment dat în discuţie desfiinţarea AVAS, atunci ar trebui să ne gândim cui transferăm obligaţiile din contractele de privatizare, ce facem cu creanţele Bancorex, dar şi cu des-păgubiţii FNI . Nu există o altă instituţie în România care să poată să preia toate obligaţiile AVAS, iar probabil că acest lucru s-ar face pe segmente.
AVAS este acum ca un coş de gunoi în care s-au adunat lucruri într-o condiţie foarte proastă, este un organism care poate să absorbă arieratele din economia românească şi poate reprezenta o soluţie pentru o economie sănătoasă".

Ziarul BURSA 03.02.2012

luni, 30 ianuarie 2012

"Antreprenoriatul" la feminin

     Afacerile privite sub criteriul sexului întreprinzătorului reprezintă o perspectivă care nu se afla în logica Ziarului BURSA, un ziar care a ignorat întotdeauna diferenţa dintre o afacere dezvoltată de un bărbat, faţă de cea dezvoltată de o femeie, pornind de la prejudecata că profitul sau pierderea sunt ilustrate de cifre seci, fără sex.
    Se pare, însă, că doar rezultatul este asexuat, în timp ce modul în care se ajunge la el este adesea diferenţiat de raţiuni şi sensibilităţi care le sunt specifice bărbaţilor, respectiv femeilor care întreprind afacerile, astfel că, eventual, ar putea fi distinsă o "afacere masculină", de o "afacere feminină", fără să poată fi ierarhizate apriori, după cum "abordarea feminină" sau "masculină" a unei afaceri nu reprezintă exclusivitate a vreunuia din sexe.


    Ceea ce vrea să spună că sugestiile fertile venite din "abordările feminine" pot fi preluate în "afacerile masculine" şi invers.


   Pe 15 noiembrie, la Varşovia, a avut loc o reuniune care promovează o nouă reţea europeană de mentori pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul femeilor, la care am fost reprezentaţi de doamna Cristina Chiriac, Ambasador al Antreprenoriatului Feminin şi preşedinte al Comisiei de Antreprenoriat Feminin din cadrul Organizaţiei Oamenilor de Afaceri a Municipiului Bucureşti, care ne-a acordat un interviu.


Reporter: Care este miza acestui program de "mentori ai antreprenoriatului feminin"?

Cristina Chiriac: Statistic vorbind, femeile reprezintă doar 34,4% din lucrătorii cu activitate independentă din Europa. Deşi sunt sursa de creştere economică şi de crearea de noi locuri de muncă, potenţialul antreprenorial şi creativitatea femeilor sunt cele mai puţin exploatate din Europa. Schimbarea acestui status quo ar fi în beneficul tuturor.

Pentru a creşte proporţia femeilor implicate, şi ţinând cont că femeile gândesc o afacere în cu totul alţi parametri decât o fac bărbaţii, se impun măsuri de sprijin specifice. Din acest motiv, Comisia Europeană a iniţiat "Reţeaua Europeană a Femeilor Ambasadoare ale Antreprenoriatului" şi "Reţeaua Europeană de Mentori pentru Femeile Antreprenor".

Reporter: Când spuneţi că femeile gândesc o afacere altfel decât bărbaţii la ce vă referiţi?

Cristina Chiriac: Cu siguranţă aţi observat că femeile au unele calităţi în comparaţie cu bărbaţii. Dacă acestea ar fi exploatate eficient şi inteligent, ar putea contribui semnificativ la competitivitatea mediului de afaceri european. Au fost identificate trăsături şi tipologii specifice. De exemplu, femeile acordă o importanţă mai mare circumstanţelor familiale atunci când analizează raportul riscuri-beneficii, sau aleg să-şi păs-treze locul de muncă iniţial chiar dacă înfiinţează o afacere proprie, preferând să desfăşoare ambele activităţi în paralel pentru o vreme. Sunt mai prudente decât bărbaţii şi mai conştiente de riscul unui eşec.

Spiritul antreprenorial se potriveşte bine cu alegerile de viaţă ale femeilor, caracterizate în general prin flexibilitate în ceea ce priveşte concilierea vieţii private cu cea profesională, mai ales în ceea ce priveşte timpul şi locul de muncă.

Prin urmare, se observă că femeile antreprenor au un potenţial de creştere - chiar dacă nu de aceeaşi amplitudine - mai stabil decât cel al bărbaţilor. De aceea, programul oferit de Comisia Europeană are sens cu atât mai mult, cu cât femei de succes din mediul de afaceri - şi aici mă refer la femeile mentor - sunt gata, în regim de voluntariat, să îndrume femeile antreprenor aflate la început de drum.

Reporter: Există un set de principii care stau la baza acestui program?

Cristina Chiriac: Da, în primul rând cel al implementării, la nivel naţional şi european, a politicilor de susţinere a mediului de afaceri într-un mod unitar şi corelat. Scopul este acela de a îmbunătăţi mediul legislativ şi de afaceri, pentru a putea permite IMM-urilor o deplină libertate de dezvoltare a potenţialului lor. Rezultatul concret şi măsurabil, ar fi crearea de noi locuri de muncă şi sprijinul acordat creşterii economice.

Este, în acelaşi timp, un pachet ambiţios de noi măsuri, care include patru propuneri legislative destinate traducerii acestor principii, într-un mod sincronizat, la nivel naţional şi european.

Reporter: Este interesant ca atunci cind vrem să ne reprezentăm România, nu ne gândim la un bărbat, ci la o femeie, la aceea care are chipul "României revoluţionare" - tabloul pictat de Daniel Rosenthal.

Puţini ştiu că modelul pictorului a fost Maria Rosetti şi că a fost prima femeie ziarist din România - un bun motiv de orgoliu pentru breasla noastră, a ziariştilor români.

Dar şi mai puţini cunosc faptele remarcabile că numele de fată al Mariei Rosetti era Mary Grant şi că era o scoţiancă născută în Guernsey, în timp ce Daniel Rosenthal era un evreu născut la Pesta, în Ungaria, astfel că simbolul iconic al României - "România revoluţionară" - s-a năs-cut din relaţia unui evreu ungur care a ales să moară sub tortură, ca român, cu o scoţiancă care a ales să facă Revoluţia paşoptistă din România.

Credeţi că astăzi România mai este capabilă să dea modele de succes?

Cristina Chiriac: Astăzi, ca şi atunci.

Istoria noastră consemnează femei celebre ca Virginia Andreescu-Haret - prima femeie arhitect din lume, Smaranda Brăescu - prima femeie paraşutist din România, Maria Cuşarida Crătunescu - prima femeie medic din România şi Smaranda Gheorghiu - prima femeie exploratoare a Polului Nord. Este o părticică din lista unui lung şir de vizionare care au excelat, acolo unde doar bărbaţii îşi revendicau acest drept.

Faptul că atât Mary Grant, cât şi Daniel Rosenthal au optat să devină români, este argument indiscutabil al farmecului cu care contribuim la familia europeană.

Cred că România are modele de succes - le întâlnesc în fiecare zi.

Faptul că ele acţionează îndeobşte într-o manieră discretă nu înseamnă nici pe departe că aceste modele nu există.

Iniţiativa pe care o sprijinim urmăreşte să le amelioreze împrejurările pentru manifestare şi să stimuleze apariţia lor.

Reporter: Mulţumesc! Vă urez succes!
 

LUCIA DUMITRESCU - 28.11.2011
http://m.bursa.ro/s=companii_afaceri&articol=150300.html