"Uniunea Europeană face eforturi uriaşe, şi financiare şi
organizaţionale, pentru susţinerea antreprenoriatului feminin. De ce?
Este simplu, pentru prevenirea abuzurilor, pentru a avea independenţă
financiară, a evita diverse probleme sociale, pentru a încuraja femeile
să îşi facă un drum în viaţă fără a depinde de locuri de muncă unde sunt
discriminate. În România nu sunt programe de stimulare a femeilor, din
păcate, ceea ce le face cu mult mai vulnerabile comparativ cu femeile
europene, unde iniţiativele de acest gen sunt mult mai susţinute", a
declarat vineri, pentru AGERPRES, Cristina Chiriac, ambasadoare a
Uniunii Europene (UE) pentru antreprenoriatul feminin în România.
Aceasta a precizat că antreprenoriatul feminin constituie o prioritate în viziunea UE, care face eforturi importante pentru susţinerea creşterii implicării femeilor în afaceri, lucru ce poate fi constatat şi prin prezenţa mult mai activă a femeilor în business, dar şi prin faptul că acestea deţin procentual mult mai multe firme comparativ cu România.
În România, conform INS, un număr de 37.086 de femei aveau statutul de patron, la finalul trimestrului trei al anului trecut, mult sub media europeană. Procentul de femei din Uniunea Europeană care au propriul business sau se susţin singure din punct de vedere financiar este de circa 34,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale Comisiei Europene.
''În comparaţie cu celelalte state nu stăm foarte bine, la noi sunt sume destul de mici alocate pentru susţinerea iniţiativelor private feminine sau a unor programe mai generale în această direcţie. E un procent foarte mic, poate că există o lipsă de curaj, de educaţie, femeia este privită într-un anumit mod, iar pe lângă acest lucru femeia trebuie să ţină şi familia, şi atunci dacă nu pleacă pe picioare proprii, rămâne în sistemul public de unde este greu să plece'', a spus Nicoleta Munteanu, antreprenor şi unul dintre cele 14 ambasadoare ale Uniunii Europene (UE) pentru antreprenoriatul feminin în România.
În România, conform INS, cele mai multe femei patron, respectiv 13.819, au vârsta cuprinsă între 35 - 44 de ani. Un număr de 10.295 au vârste cuprinse între 25 - 34 ani iar 8.616 femei aveau vârsta cuprinsă între 45 - 54 de ani.
Numărul de femei ocupate era de 4,23 milioane, la finele trimestrului trei, din care salariate 2,79 milioane. 37.086 aveau statutul de patron, 530.092 erau lucrătoare pe cont propriu şi 868.308 erau lucrătoare familiale neremunerate. În ceea ce priveşte numărul de femei salariate din România, cele mai multe - 960.378 - aveau vârste cuprinse între 35 - 44 ani, 855.518 aveau între 25 - 34 ani, 613.553 aveau între 45 - 54 ani, 210.795 aveau între 55 - 64 ani şi 156.827 aveau între 15 - 24 ani.
În ceea ce priveşte numărul de femei ocupate, pe grupe de vârstă, 1.287.521 aveau între 45 - 44 de ani, 1.100.149 între 25 - 34 de ani, 839.902 între 45 - 54 ani, 503.050 între 55 - 64 ani, 292.653 între 15 - 24 ani, iar 211.189 peste 65 de ani.
Numărul nou-născuţilor în anul 2011 a fost de 196.242, din care 100.985 băieţi şi 95.257 fete.
Deşi nu sunt implicate atât de mult în afaceri pe cont propriu, femeile din România se află totuşi pe locul unu în Europa, având cele mai multe femei în posturile de conducere şi în Consiliile de Administraţie ale firmelor.
Astfel, România are femei în peste 30% dintre posturile de conducere ale companiilor, urmată de Letonia, cu femei în puţin peste 20% dintre funcţiile de conducere ale firmelor.
Media Uniunii Europene în ceea ce priveşte femeile aflate în posturile de conducere ale companiilor - în Consiliile de Administraţie - este de 13,7%.
În ceea ce priveşte liderii afacerilor de top, 96 dintre cei 100 de preşedinţi ai primelor companii din Europa sunt bărbaţi.
Din datele CE reiese că mediul de afaceri european continuă să fie dominat de bărbaţi: numai unul din 10 membri ai Consiliilor de Administraţie ale celor mai mari societăţi din Europa sunt femei şi în 97% din cazuri preşedintele Consiliului de Administraţie este un bărbat. Din studiile efectuate, reiese că societăţile în care numărul femeilor care deţin funcţii superioare de conducere este mai mare au performanţe mai bune decât cele a căror conducere este exclusiv masculină.
Un exemplu de acest gen este Mariana Gheorghe directorul general al Petrom-OMV, primul manager din România care a ajuns în topul celor mai puternice femei din lumea business-ului realizat de revista americană Fortune, clasându-se anul trecut pe locul 32. Mariana Gheorghe conduce o afacere care a raportat, în 2012, cel mai mare profit net din istoria companiei, respectiv 3,946 miliarde lei, în creştere cu 5% faţă de rezultatul net de 3,759 miliarde lei, raportat la finele lui 2011.
Româncele nu lipsesc nici din topurile realizate de revistele de specialitate care analizează averile.
Un alt model de influenţă în lumea afacerilor este Veronica Guşă Drăgan, moştenitoarea unei averi de 450 milioane de euro de pe urma soţului său, cunoscutul afacerist Iosif Drăgan. Aceasta se ocupă în continuare de holdingul Veroniki, fosta afacere Butan Gas.
Podiumul clasamentului femeilor de afaceri de succes din România este încheiat de Anca Vlad, deţinătoarea afacerii Fildas, dar şi a cunoscutei reţele de farmacii Catena, cu peste 400 de unităţi deschise la nivel naţional. Potrivit datelor Capital, în 2011, averea Ancăi Vlad însuma 84 milioane de euro, din care şase milioane de euro rezultate numai din afacerile Catena.
Domeniile de activitate în care femeile s-au orientat pentru dezvoltarea unei afaceri sunt din ce în ce mai diverse. Cu o avere de 46 milioane de euro, în 2011, antreprenoarea Luchi Georgescu controlează cel mai mare producător local de vinuri din punct de vedere al volumului, Vincon, unde a investit 40 de milioane de euro în ultimii 12 ani, fără credite bancare. Georgescu mai are afaceri în industria alimentară, construcţii şi turism.
Un nume relativ nou în lumea femeilor de succes este cel al Mihaelei Constantinescu, cu o avere de 25 milioane de euro, consemnată în 2011. Constantinescu are afaceri în sectorul recuperării deşeurilor şi deţine 50% din compania Energrom, specializată în operaţiuni în domeniul colectării deşeurilor. Numai în 2011, compania sa a avut afaceri de 97,5 milioane de euro şi un profit de 2,14 milioane de euro, conform 'Capital'.
Cu o avere estimată la 16 milioane de euro în 2011, Camelia Şucu derulează afaceri în industria mobilei şi în domeniul agriculturii. Şucu a investit patru milioane de euro în Piaţa de Gros, o locaţie de 12 hectare şi hale construite de circa 25.000 mp.
Aceasta a precizat că antreprenoriatul feminin constituie o prioritate în viziunea UE, care face eforturi importante pentru susţinerea creşterii implicării femeilor în afaceri, lucru ce poate fi constatat şi prin prezenţa mult mai activă a femeilor în business, dar şi prin faptul că acestea deţin procentual mult mai multe firme comparativ cu România.
În România, conform INS, un număr de 37.086 de femei aveau statutul de patron, la finalul trimestrului trei al anului trecut, mult sub media europeană. Procentul de femei din Uniunea Europeană care au propriul business sau se susţin singure din punct de vedere financiar este de circa 34,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale Comisiei Europene.
''În comparaţie cu celelalte state nu stăm foarte bine, la noi sunt sume destul de mici alocate pentru susţinerea iniţiativelor private feminine sau a unor programe mai generale în această direcţie. E un procent foarte mic, poate că există o lipsă de curaj, de educaţie, femeia este privită într-un anumit mod, iar pe lângă acest lucru femeia trebuie să ţină şi familia, şi atunci dacă nu pleacă pe picioare proprii, rămâne în sistemul public de unde este greu să plece'', a spus Nicoleta Munteanu, antreprenor şi unul dintre cele 14 ambasadoare ale Uniunii Europene (UE) pentru antreprenoriatul feminin în România.
În România, conform INS, cele mai multe femei patron, respectiv 13.819, au vârsta cuprinsă între 35 - 44 de ani. Un număr de 10.295 au vârste cuprinse între 25 - 34 ani iar 8.616 femei aveau vârsta cuprinsă între 45 - 54 de ani.
Numărul de femei ocupate era de 4,23 milioane, la finele trimestrului trei, din care salariate 2,79 milioane. 37.086 aveau statutul de patron, 530.092 erau lucrătoare pe cont propriu şi 868.308 erau lucrătoare familiale neremunerate. În ceea ce priveşte numărul de femei salariate din România, cele mai multe - 960.378 - aveau vârste cuprinse între 35 - 44 ani, 855.518 aveau între 25 - 34 ani, 613.553 aveau între 45 - 54 ani, 210.795 aveau între 55 - 64 ani şi 156.827 aveau între 15 - 24 ani.
În ceea ce priveşte numărul de femei ocupate, pe grupe de vârstă, 1.287.521 aveau între 45 - 44 de ani, 1.100.149 între 25 - 34 de ani, 839.902 între 45 - 54 ani, 503.050 între 55 - 64 ani, 292.653 între 15 - 24 ani, iar 211.189 peste 65 de ani.
Numărul nou-născuţilor în anul 2011 a fost de 196.242, din care 100.985 băieţi şi 95.257 fete.
Deşi nu sunt implicate atât de mult în afaceri pe cont propriu, femeile din România se află totuşi pe locul unu în Europa, având cele mai multe femei în posturile de conducere şi în Consiliile de Administraţie ale firmelor.
Astfel, România are femei în peste 30% dintre posturile de conducere ale companiilor, urmată de Letonia, cu femei în puţin peste 20% dintre funcţiile de conducere ale firmelor.
Media Uniunii Europene în ceea ce priveşte femeile aflate în posturile de conducere ale companiilor - în Consiliile de Administraţie - este de 13,7%.
În ceea ce priveşte liderii afacerilor de top, 96 dintre cei 100 de preşedinţi ai primelor companii din Europa sunt bărbaţi.
Din datele CE reiese că mediul de afaceri european continuă să fie dominat de bărbaţi: numai unul din 10 membri ai Consiliilor de Administraţie ale celor mai mari societăţi din Europa sunt femei şi în 97% din cazuri preşedintele Consiliului de Administraţie este un bărbat. Din studiile efectuate, reiese că societăţile în care numărul femeilor care deţin funcţii superioare de conducere este mai mare au performanţe mai bune decât cele a căror conducere este exclusiv masculină.
Un exemplu de acest gen este Mariana Gheorghe directorul general al Petrom-OMV, primul manager din România care a ajuns în topul celor mai puternice femei din lumea business-ului realizat de revista americană Fortune, clasându-se anul trecut pe locul 32. Mariana Gheorghe conduce o afacere care a raportat, în 2012, cel mai mare profit net din istoria companiei, respectiv 3,946 miliarde lei, în creştere cu 5% faţă de rezultatul net de 3,759 miliarde lei, raportat la finele lui 2011.
Româncele nu lipsesc nici din topurile realizate de revistele de specialitate care analizează averile.
Un alt model de influenţă în lumea afacerilor este Veronica Guşă Drăgan, moştenitoarea unei averi de 450 milioane de euro de pe urma soţului său, cunoscutul afacerist Iosif Drăgan. Aceasta se ocupă în continuare de holdingul Veroniki, fosta afacere Butan Gas.
Podiumul clasamentului femeilor de afaceri de succes din România este încheiat de Anca Vlad, deţinătoarea afacerii Fildas, dar şi a cunoscutei reţele de farmacii Catena, cu peste 400 de unităţi deschise la nivel naţional. Potrivit datelor Capital, în 2011, averea Ancăi Vlad însuma 84 milioane de euro, din care şase milioane de euro rezultate numai din afacerile Catena.
Domeniile de activitate în care femeile s-au orientat pentru dezvoltarea unei afaceri sunt din ce în ce mai diverse. Cu o avere de 46 milioane de euro, în 2011, antreprenoarea Luchi Georgescu controlează cel mai mare producător local de vinuri din punct de vedere al volumului, Vincon, unde a investit 40 de milioane de euro în ultimii 12 ani, fără credite bancare. Georgescu mai are afaceri în industria alimentară, construcţii şi turism.
Un nume relativ nou în lumea femeilor de succes este cel al Mihaelei Constantinescu, cu o avere de 25 milioane de euro, consemnată în 2011. Constantinescu are afaceri în sectorul recuperării deşeurilor şi deţine 50% din compania Energrom, specializată în operaţiuni în domeniul colectării deşeurilor. Numai în 2011, compania sa a avut afaceri de 97,5 milioane de euro şi un profit de 2,14 milioane de euro, conform 'Capital'.
Cu o avere estimată la 16 milioane de euro în 2011, Camelia Şucu derulează afaceri în industria mobilei şi în domeniul agriculturii. Şucu a investit patru milioane de euro în Piaţa de Gros, o locaţie de 12 hectare şi hale construite de circa 25.000 mp.
http://m.agerpres.ro/n/37000-de-femei-detin-companii-in-Romania-o-tara-cu-peste-695000-de-firme-180532
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu