Cheltuielile cu protecţia socială ar putea fi diminuate prin antreprenoriatul social

Antreprenoriatul social poate reprezenta soluţia ideală pentru problemele sociale ale unei societăţi, în condiţiile creării unui cadru legislativ facil, consideră doamna Cristina Chiriac, Preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor.
     Capacitatea de a detecta noi nevoi şi de a le satisface, de a transforma nevoile în locuri de muncă, de a mobiliza forţele şi reţelele cele mai diverse şi mai numeroase, asigurararea unei mai bune utilizări a resurselor sociale redistribuite sunt factori care conduc spre o economie stabilă.
     La nivelul Uniunii Europene s-a dezvoltat în ultima perioadă conceptul de economie socială, acel sector intermediar între stat şi piaţă privată, ce răspunde nevoilor sociale ale populaţiei şi ale colectivităţilor.
     Doamna Cristina Chiriac ne-a declarat referitor la acest nou curent: "În general, companiile se înfiinţează cu scopul de a produce profit. Am privit prea mult companiile, în special multinaţionalele, din perspectiva obţinerii profitului, însă acum este timpul să ne reorientăm. Ar trebui să ne gândim şi la oameni, iar antreprenoriatul social este un concept nou în România, însă vechi în alte ţări. Economia socială înseamnă forme noi de încurajare a activităţilor economice în care o parte din profit rămâne în cadrul unei societăţi în schimbul încurajării categoriilor sociale vulnerabile precum persoane cu dizabilităţi, membri întreţinători ai familiilor care au copii în întreţinere, inclusiv familiile monoparentale, delicvenţi juvenili, persoane ce trăiesc pe baza alocaţiilor, neavând alt venit".
     Doamna Cristina Chiriac spune că această încurajare poate fi făcută prin angajarea în cadrul acestor activităţi economice a persoanelor provenite din categoriile vulnerabile: "Pe de o parte, aceste persoane sunt ajutate să se integreze în societate prin oferirea unui loc de muncă, iar pe de altă parte organizaţia în care va lucra va avea facilităţi fiscale pentru a participa la economia socială. Se creează astfel un cerc virtuos din care toată lumea are de câştigat, se creează noi locuri de muncă, ceea ce poate ajuta la ieşirea economiei din criză, persoanele vulnerabile se pot integra mai uşor în societate, iar statul are o presiune mai mică din partea acestor grupuri sociale, pentru că într-adevăr creează un cadru legal în care toată lumea are de câştigat".
     Fiecare ţară membru UE poate avea propria politică socială. În ţara noastră, există un proiect de lege privind economia socială, însă este doar la stadiul de proiect. Cât priveşte noţiunea de antreprenoriat social în România, doamna Cristina Chiriac susţine că nici măcar nu există.
     Premiul Nobel pentru Pace, în 2006, a fost câştigat de un economist, Muhammad Yunnus, poate cel mai cunoscut antreprenor social, fondatorul Grameen Bank, care a pornit de la o problemă socială acută - a fermierilor şi meştesugarilor locali, care nu puteau să acceseze nici măcar credite foarte mici, ca să-şi achite furnizorii sau să-şi dezvolte afacerea.
     Intrarea în UE a adus României noi perspective asupra vieţii economice. Noţiuni precum antreprenoriat sau voluntariat au ajuns acum pe buzele tututor.
     În ultima vreme, există un trend ascendent al antreprenoriatului, datorat şi faptului că sume importante sunt alocate de UE pentru susţinerea şi dezvoltarea acestuia.
     Doamna Chiriac ne-a mărturisit: "La prima vedere, antreprenoriatul pare foarte facil şi încurajator şi ai putea crede că oricine poate deveni un om de afaceri de succes, însă este nevoie de mai mult, pentru că drumul până la reuşită acolo este lung şi anevoios.
     Nu este suficient să ai ideea. Ea poate fi începutul unui proiect, însă nu îţi garantează nimeni că afacerea ta va fi una de succes, mai ales dacă nu ai parcurs o şcoală antreprenorială sau nu ai ceva experienţă în zona de activităţi for profit".
     În ultima perioadă, antreprenoriatul se predă în şcoli, universităţi. Există chiar un cult al acestui nou curent, în special tinerii sunt educaţi în acest sens.
     Doamna Chiriac ne-a declarat: "Din păcate, în România, abia acum se fac primii paşi. Societatea civilă a fost mult mai activă în acest domeniu, însă nesusţinută prin politici economice implementate şi fără o educaţie antreprenorială, ca şi curicula, rezultatele sunt foarte slabe. Cu siguranţă, când vom întelege că antreprenoriatul reprezintă o soluţie pentru economia românească, atunci lucrurile se vor schimba".

Privatizarea CFR Marfă nu va fi una de succes, din care statul să câştige

Cei trei ofertanţi respinşi, în urmă cu aproape două săptămâni, în prima etapă a procesului de privatizare a CFR Marfă au fost calificaţi, vineri, aflându-se, acum, pe lista scurtă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de 51% din acţiunile operatorului nos­tru feroviar de marfă.
       Compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR) şi asocierea Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH & Co KG Aus­tria au depus, la finalul săptămânii trecute, pentru a doua oară, ofertele de precalificare şi, de data aceas­ta, au reuşit toţi trei să treacă de primul pas în acest proces.
       După prima încercare, eşuată, de a întocmi o listă scurtă cu potenţiali investitori pentru vânzarea CFR Marfă, Guvernul a relansat imediat compania de stat la privatizare.
       Numai că noul anunţ presupune condiţii mult mai relaxate faţă de cele solicitate iniţial.
      Printre altele, cifra de afaceri impusă investitorilor a fost redusă de cinci ori, de la 100 de milioane de euro la numai 20 de milioane de euro, iar participanţii care fac parte dintr-un consorţiu nu mai sunt obligaţi să aibă, fiecare, o anumită cifră de afaceri. Nici licenţa de trans­port nu mai trebuie să fie "în vigoare", potrivit noului anunţ.
       De asemenea, dacă participanţilor la privatizarea CFR Marfă li se solicitau, iniţial, scrisori de confort, acum aceştia pot participa la licitaţie doar cu scrisori de bonitate bancară.
       Lista scurtă a fost întocmită în aceeaşi zi în care au fost depuse ofertele de precalificare, aceasta fiind făcută publică la doar câteva ore după deschiderea plicurilor.
       Unii analişti s-au arătat sceptici cu privire la reuşita finală a acestei privatizări şi mai ales la corectitudinea cu care se derulează procedura.
      Analistul economic Cristina Chiriac consideră că statul a relaxat condiţiile impuse potenţialilor cumpărători ai CFR Marfă pentru a-i putea primi din nou la licitaţie pe cei trei ofertanţi descalificaţi iniţial. Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu, că modul în care este derulat acest proces de privatizare arată existenţa unor "posibile elemente de ajutor de stat".

       *  Interviu cu analistul economic Cristina Chiriac
     Reporter: Autorităţile au alocat mai puţin de o jumătate de zi pentru evaluarea dosarelor depuse în vederea precalificării în procesul de privatizare a CFR Marfă. Consideraţi că acest termen a fost suficient pentru o evaluare corectă şi obiectivă?
     Cristina Chiriac: Cei trei ofertanţi, care, de altfel, se află şi pe lista scurtă, sunt aceiaşi din prima etapă. Este clar că statul a schimbat condiţiile din caietul de sarcini relaxând anumite criterii pentru a-i primi pe aceiaşi trei participanţi la licitaţie. Dacă ar fi să analizăm termenul în condiţii normale, acesta este foarte scurt, mai ales că un ofertant ar trebui să depună câteva sute de pagini cu documente. Însă, având în vedere că este vorba despre aceleaşi companii, termenul este chiar mare. Autorităţile aveau nevoie de cinci minute pentru a verifica doar documentele noi.
     Reporter: În noul anunţ de privatizare au fost relaxate mai multe condiţii. Printre altele, au dispărut paragrafe ce vizau cifra de afaceri a fiecărui investitor, în cazul asocierilor, dar şi sintagme care-i obligau pe participanţii la licitaţie să deţină o licenţă de transport "în vigoare". Cum apreciaţi eliminarea acestor condiţii?
     Cristina Chiriac: Prin procedura de privatizare, care presupune combinaţia a două metode - una de preselecţie a ofertanţilor şi a una de licitaţie - şi având în vedere că statul a impus condiţia privind deţinerea unei licenţe de transport, putem fi în situaţia unui ajutor de stat, ceea ce poa­te să împingă România către o investigaţie. Accesul la această privatizare ar fi trebuit să fie liber, necondiţionat şi transparent. Privatizarea cu un investitor strategic nu a fost întotdeauna o reuşită. De ce nu a lăsat Ministerul Transporturilor cale liberă fondurilor de investiţii să participe la această privatizare? De ce nu a fost făcută această privatizare prin Bursă? De ce schimbăm caietul de sarcini după client? Cineva va răspunde într-o zi la aceste întrebări!
     Eliminarea unor condiţii a fost făcută special pentru ca primii ofertanţi să rămână, toţi, pe lista scurtă. Deci, nu avem situaţia în care ofertanţii trebuie să se încadreze în caietul de sarcini, ci avem situaţia în care statul a schimbat caietul de sarcini după potenţialul participanţilor. Aşa se explică relaxarea unor condiţii din anunţul de privatizare.
     Reporter: Credeţi că este suficientă prezentarea unei scrisori de bonitate, după ce, iniţial, se cereau scrisori de confort în vederea precalificării la procedura de privatizare?
     Cristina Chiriac: NU. Scrisoarea de bonitate este o scrisoare neangajantă, care nu implică banca emitentă cu nimic. Nu reprezintă o garanţie asupra plăţii acţiunilor din partea participanţilor.
     Reporter: Consideraţi că valoarea garanţiei de participare la licitaţie, în va
     Cristina Chiriac: Această garanţie nu reprezintă o certitudine privind redresarea companiei. Despre dezvoltare nici nu putem să discutăm acum, pentru că nu cunoaştem planurile ofertanţilor privind CFR Marfă, mai ales că în caietul de sarcini nu există obigaţii din partea ofertanţilor privind stategia de dezvoltare a companiei. Dacă nu avem această condiţie, viitorul cumpărător poate face orice.
     Reporter: Ce previziuni aveţi în legătură cu finalul acestei proceduri de privatizare?
     Cristina Chiriac: Având în vedere că toate condiţiile esenţiale au fost modificate pentru a se încadra participanţii, cred că MT va finaliza procedura, însă am curajul să afirm că această privatizare nu va fi una de succes, din care statul român să câştige!
     Reporter: Vă mulţumim!

loare de 10 milioane de euro, este o condiţie suficient de aspră pentru ca în cursa finală să rămână doar companii care să garanteze dezvoltarea companiei pe viitor?