"În ultima vreme am constatat cu plăcută surprindere faptul că tot mai mulţi oameni discută şi promovează antreprenoriatul. Până nu demult, însuşi cuvântul antreprenoriat producea fiori. Faptul că în dicţionarul limbii române cuvântul antreprenor este asimiliat cu antrepriză spune foarte multe despre istoria acestui cuvânt. 

De fapt, ANTREPRENORIATUL reprezintă o reţetă despre cum să îţi transformi visele în realitate".

Interviu cu doamna Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor din România şi ambasador al Antreprenoriatului Feminin
       Reporter: Cât de greu/uşor este să înfiinţezi o firmă în România, în prezent?
     Cristina Chiriac: Am să vă răspund simplu şi la obiect. Nu este greu să înfiinţezi o firmă. Începând cu 2012, procedurile de înfiinţare a unei firme sunt mult mai rapide, durează cam 3 zile şi gata. Ideea este să ştii ce să faci cu ea după înfiinţare, să te descurci prin hăţişul birocraţiei româneşti, să ai timp şi bani implicit.
     Reporter: Ce ar trebui să cântăreas-că în luarea deciziei înfiinţării unei afaceri?
     Cristina Chiriac: De fapt, aici se regăseşte miezul problemei. Depinde ce îţi doreşti de la viaţa ta; dacă iţi doreşti mai mult, atunci categoric altă soluţie nu există decât să rişti şi să devii propriul stăpân. Am stat de vorbă cu un tânăr specialist în IT acum câteva zile şi care îmi povestea cât de dezamăgit este de sistemul de promovare a tinerilor în România şi cât îi este de teamă să pornească o afacere. L-am întrebat concret ce îl opreşte să fie propriul stăpân, iar răs-punsul m-a uimit: dacă şansa de reuşită este mai mică de 80%, atunci mai bine nu riscă.
     Vă spun sincer că, în momentul în care am auzit răspunsul, am conştientizat că acel tânăr nu are şanse prea mari să devină un antreprenor.
     În concluzie ar trebui să avem foarte bine determinat scopul pentru care să îţi întemeiezi propria firmă, restul vine de la sine; dacă ar fi să stăm şi să cântărim, să facem business planuri etc. ne-am pierde curajul pe drum la câte obstacole am întâlni.
     Învingătorii zilei de astăzi sunt cei curajoşi sau inconştienţi, cum îmi place mie să îi numesc. Nimic nu este mai puternic decât o atitudine pozitivă!
     Din păcate, în România nu a exis-tat un cult sau o educaţie pentru spiritul antreprenorial, abia acum în ultimii 3 ani, au început să se vadă câteva iniţiative.
     Reporter: Care ar fi trei măsuri legislative care consideraţi că ar trebui luate pentru încurajarea înfiinţării de IMM-uri?
     Cristina Chiriac: Cea mai mare problemă a fiecărui antreprenor o reprezintă taxele la stat. Nu cred că există un singur antreprenor care să nu îşi dorească o fiscalitate mai relaxată, măcar la începutul afacerii, până la urmă totul se reduce la bani, cum altfel l-ai încuraja pe acel antreprenor să facă şi ceva angajări?
     Problemele mediului economic sunt mult mai complexe pentru a fi sintetizate doar la trei.
     În America, de exemplu, cheltuielile cu publicitatea şi marketingul au o pondere de cel puţin 25% din totalul cheltuielilor, în România rar vezi un 5% bugetat şi lucru acesta se datorează tot Codului Fiscal care limitează aceste cheltuieli. Cum altfel să îţi promovezi propria afacere şi să te faci cunoscut dacă nu investind în imaginea ta?
     Reporter: Foarte multe afaceri au intrat în insolvenţă sau chiar au dis-părut, după declanşarea crizei. Ce ar trebui să facă managerii în dificultate pentru a evita aceste situaţii?
     Cristina Chiriac: Este adevărat. În ultimii 3 ani, multe companii şi-au declarat insolvenţa, unele dintre ele falimentul, iar altele pur şi simplu au ales să îşi închidă activitatea. Dacă discutăm de primele 2 categorii, insolvenţă/faliment atunci trebuie să vă spun că marea majoritatea a lor făceau parte din categoria celor ce au peste 100 de angajaţi, deci deja vorbim de alt nivel, nu mai discutăm de antreprenorul ce are 3 angajaţi.
     Acesta din urmă se confruntă cu alte probleme la o scară mult mai mică, nici măcar nu putem discuta de noţiunea de manager. Asociatul este şi administrator, şi director, uneori este şi secretară şi şofer şi este normal să nu se priceapă la toate, dar din lipsa fondurilor finaciare este nevoit să se adapteze. Este foarte greu să dai sfaturi aşa în general, mai ales că fiecare afacere are particularităţile ei, însă pentru cei ce se află în dificultate şi au nevoie de sfaturi pot consulta www.scoaladebusiness.ro.
     Reporter: Există diverse programe europene de susţinere a antreprenoriatului feminin. A urcat, în ultimii ani, numărul IMM-urilor înfiinţate de femei?
     Cristina Chiriac: În România, la ora actuală, avem aproximativ 695.000 companii din care numai 37.000 sunt deţinute de femei. Procentul deţinut de Uniunea Europeană la acestă categorie , femei care au propriul business sau se susţin singure din punct de vedere financiar este de circa 34,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale Comisiei Europene.
      Cred că am spus totul; cifrele vorbesc de la sine.
     Reporter: Care sunt sumele din bani europeni puse la dipoziţia Româ-niei pentru susţinerea antreprenoriatului feminin?
     Cristina Chiriac: Aş vrea să înţelegeţi un lucru. Uniunea Europeană susţine antreprenoriatul feminin din România ca şi din alte ţări membre UE prin programe. Mai concret, banii alocaţi României nu sunt pentru susţinerea unei afaceri, ci pentru a promova spiritul de antreprenor, pentru a educa şi încuraja populaţia.
     În România au fost alese 14 femei Ambasadoare a Antreprenoriatului feminin recunoscute de UE pentru a promova aceste valori pe bază de voluntariat.
     Reporter: Există domenii preferate de femei?
     Cristina Chiriac: Sigur că putem discuta de domenii preferate, în general marea majoritate o regăsim în prestări de servici, însă am observat în ultima vreme o tot mai mare diversificare a domeniilor ajungându-se chiar la construcţii, IT, industria alimentară etc.
     Reporter: Ce calităţi ar trebui să aibă femeile care se gândesc să îşi deschidă o afacere?
     Cristina Chiriac: Curaj şi pasiune. Atât!
     Antreprenoriatul în viziunea mea nu are gen, vârstă sau religie. Este adevărat totodată că femeile sunt percepute diferit la masa tratativelor, însă acest lucru ţine de cultură, educaţie şi multe alte concepte; aduceţi-vă aminte de perioada în care femeile nu aveau drept de vot, de exemplu. Am evoluat mult de atunci însă încă mai sunt multe etape de parcurs.
     Reporter: Ce femei de afaceri admiraţi, de la noi sau din străinătate?
     Cristina Chiriac: Admir toate femeile curajoase ce nu au încetat să viseze!
     De fapt, ce înseamnă să ai propria afacere? Nimic altceva decât visul fiecăruia dintre noi transpus în realitate.
     Reporter: Există susţinere din partea femeilor din sfera politică pentru femeile antreprenor?
     Cristina Chiriac: Dacă vă uitaţi la componenţa actualului Parlament veţi observa că sunt foarte puţine femei parlamentar iar şi mai puţine sunt cele ce se implică activ în promovarea femeilor.
     Reporter: Vă mulţumesc!

 http://www.bursa.ro/cristina-chiriac-taxele-la-stat-cea-mai-mare-problema-a-fiecarui-antreprenor-202735&s=companii_afaceri&articol=202735.html

37.000 de femei deţin companii în România, o ţară cu peste 695.000 de firme

"Uniunea Europeană face eforturi uriaşe, şi financiare şi organizaţionale, pentru susţinerea antreprenoriatului feminin. De ce? Este simplu, pentru prevenirea abuzurilor, pentru a avea independenţă financiară, a evita diverse probleme sociale, pentru a încuraja femeile să îşi facă un drum în viaţă fără a depinde de locuri de muncă unde sunt discriminate. În România nu sunt programe de stimulare a femeilor, din păcate, ceea ce le face cu mult mai vulnerabile comparativ cu femeile europene, unde iniţiativele de acest gen sunt mult mai susţinute", a declarat vineri, pentru AGERPRES, Cristina Chiriac, ambasadoare a Uniunii Europene (UE) pentru antreprenoriatul feminin în România.

Aceasta a precizat că antreprenoriatul feminin constituie o prioritate în viziunea UE, care face eforturi importante pentru susţinerea creşterii implicării femeilor în afaceri, lucru ce poate fi constatat şi prin prezenţa mult mai activă a femeilor în business, dar şi prin faptul că acestea deţin procentual mult mai multe firme comparativ cu România.

În România, conform INS, un număr de 37.086 de femei aveau statutul de patron, la finalul trimestrului trei al anului trecut, mult sub media europeană. Procentul de femei din Uniunea Europeană care au propriul business sau se susţin singure din punct de vedere financiar este de circa 34,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale Comisiei Europene.

''În comparaţie cu celelalte state nu stăm foarte bine, la noi sunt sume destul de mici alocate pentru susţinerea iniţiativelor private feminine sau a unor programe mai generale în această direcţie. E un procent foarte mic, poate că există o lipsă de curaj, de educaţie, femeia este privită într-un anumit mod, iar pe lângă acest lucru femeia trebuie să ţină şi familia, şi atunci dacă nu pleacă pe picioare proprii, rămâne în sistemul public de unde este greu să plece'', a spus Nicoleta Munteanu, antreprenor şi unul dintre cele 14 ambasadoare ale Uniunii Europene (UE) pentru antreprenoriatul feminin în România.

În România, conform INS, cele mai multe femei patron, respectiv 13.819, au vârsta cuprinsă între 35 - 44 de ani. Un număr de 10.295 au vârste cuprinse între 25 - 34 ani iar 8.616 femei aveau vârsta cuprinsă între 45 - 54 de ani.

Numărul de femei ocupate era de 4,23 milioane, la finele trimestrului trei, din care salariate 2,79 milioane. 37.086 aveau statutul de patron, 530.092 erau lucrătoare pe cont propriu şi 868.308 erau lucrătoare familiale neremunerate. În ceea ce priveşte numărul de femei salariate din România, cele mai multe - 960.378 - aveau vârste cuprinse între 35 - 44 ani, 855.518 aveau între 25 - 34 ani, 613.553 aveau între 45 - 54 ani, 210.795 aveau între 55 - 64 ani şi 156.827 aveau între 15 - 24 ani.

În ceea ce priveşte numărul de femei ocupate, pe grupe de vârstă, 1.287.521 aveau între 45 - 44 de ani, 1.100.149 între 25 - 34 de ani, 839.902 între 45 - 54 ani, 503.050 între 55 - 64 ani, 292.653 între 15 - 24 ani, iar 211.189 peste 65 de ani.

Numărul nou-născuţilor în anul 2011 a fost de 196.242, din care 100.985 băieţi şi 95.257 fete.

Deşi nu sunt implicate atât de mult în afaceri pe cont propriu, femeile din România se află totuşi pe locul unu în Europa, având cele mai multe femei în posturile de conducere şi în Consiliile de Administraţie ale firmelor.

Astfel, România are femei în peste 30% dintre posturile de conducere ale companiilor, urmată de Letonia, cu femei în puţin peste 20% dintre funcţiile de conducere ale firmelor.

Media Uniunii Europene în ceea ce priveşte femeile aflate în posturile de conducere ale companiilor - în Consiliile de Administraţie - este de 13,7%.

În ceea ce priveşte liderii afacerilor de top, 96 dintre cei 100 de preşedinţi ai primelor companii din Europa sunt bărbaţi.

Din datele CE reiese că mediul de afaceri european continuă să fie dominat de bărbaţi: numai unul din 10 membri ai Consiliilor de Administraţie ale celor mai mari societăţi din Europa sunt femei şi în 97% din cazuri preşedintele Consiliului de Administraţie este un bărbat. Din studiile efectuate, reiese că societăţile în care numărul femeilor care deţin funcţii superioare de conducere este mai mare au performanţe mai bune decât cele a căror conducere este exclusiv masculină.

Un exemplu de acest gen este Mariana Gheorghe directorul general al Petrom-OMV, primul manager din România care a ajuns în topul celor mai puternice femei din lumea business-ului realizat de revista americană Fortune, clasându-se anul trecut pe locul 32. Mariana Gheorghe conduce o afacere care a raportat, în 2012, cel mai mare profit net din istoria companiei, respectiv 3,946 miliarde lei, în creştere cu 5% faţă de rezultatul net de 3,759 miliarde lei, raportat la finele lui 2011.

Româncele nu lipsesc nici din topurile realizate de revistele de specialitate care analizează averile.

Un alt model de influenţă în lumea afacerilor este Veronica Guşă Drăgan, moştenitoarea unei averi de 450 milioane de euro de pe urma soţului său, cunoscutul afacerist Iosif Drăgan. Aceasta se ocupă în continuare de holdingul Veroniki, fosta afacere Butan Gas.

Podiumul clasamentului femeilor de afaceri de succes din România este încheiat de Anca Vlad, deţinătoarea afacerii Fildas, dar şi a cunoscutei reţele de farmacii Catena, cu peste 400 de unităţi deschise la nivel naţional. Potrivit datelor Capital, în 2011, averea Ancăi Vlad însuma 84 milioane de euro, din care şase milioane de euro rezultate numai din afacerile Catena.

Domeniile de activitate în care femeile s-au orientat pentru dezvoltarea unei afaceri sunt din ce în ce mai diverse. Cu o avere de 46 milioane de euro, în 2011, antreprenoarea Luchi Georgescu controlează cel mai mare producător local de vinuri din punct de vedere al volumului, Vincon, unde a investit 40 de milioane de euro în ultimii 12 ani, fără credite bancare. Georgescu mai are afaceri în industria alimentară, construcţii şi turism.

Un nume relativ nou în lumea femeilor de succes este cel al Mihaelei Constantinescu, cu o avere de 25 milioane de euro, consemnată în 2011. Constantinescu are afaceri în sectorul recuperării deşeurilor şi deţine 50% din compania Energrom, specializată în operaţiuni în domeniul colectării deşeurilor. Numai în 2011, compania sa a avut afaceri de 97,5 milioane de euro şi un profit de 2,14 milioane de euro, conform 'Capital'.

Cu o avere estimată la 16 milioane de euro în 2011, Camelia Şucu derulează afaceri în industria mobilei şi în domeniul agriculturii. Şucu a investit patru milioane de euro în Piaţa de Gros, o locaţie de 12 hectare şi hale construite de circa 25.000 mp.

http://m.agerpres.ro/n/37000-de-femei-detin-companii-in-Romania-o-tara-cu-peste-695000-de-firme-180532

Statul, va pierde, clar, din această tranzacţie

Interviu cu doamna Cristina Chiriac

       Reporter: Cum comentaţi înţelegerea dintre statul român şi Rompetrol prin care statul îşi va vinde o parte din acţiunile deţinute la Rompetrol Rafinare, preţul vehiculat fiind sub valoarea datoriei istorice de 500 de milioane de euro?
     Cristina Chiriac: Mult controversata privatizare a societăţii Rompetrol Rafinare SA mai produce turbulenţe în economia românească, putând fi un punct nevralgic sau poate chiar călcâiul lui Ahile pentru acestă guvernare.

     516 milioane de euro reprezenta datoria Rompetrol Rafinare SA către Statul român prin Ministerul Economiei, creanţă ce a făcut obiectul unei majorări de capital social în octombrie 2011, Statul Român redevenind cel mai mare acţionar, cu un procent de 44,69% din capitalul social la data mai sus menţionată.
     Ce a făcut Ministerul Economiei să îşi protejeze interesele şi cum a înţeles să îşi valorifice poziţia de control... s-a văzut?!
     Am putea spune că nu a făcut nimic, ba dimpotrivă a pierdut poziţia de control în decursul unui an calendaristic, a asistat la deprecierea acţiunilor, dar şi la iminenta preluare a unui pachet de acţiuni de pe piaţa liberă de către Rompetrol Group NV, acesta din urma urmărind clar preluarea controlului.
     De ce nu a vândut Ministerul Economiei pachetul de acţiuni deţinut la Rompetrol Rafinare SA în anul 2011 sau în 2012?
     Strategie!
     Acesta este cuvântul pe care îl tot auzim vehiculat!
     Însă strategia este să nu vinzi în perioada de criză, când toată lumea ştie că preţurile sunt mici, strategia înseamnă să găseşti un investitor serios şi cu o conduită economică impecabilă şi dacă totuşi decizi să vinzi, atunci alege cea mai bună metodă - transparentă şi competitivă.
     De ce mai doreşte statul să rămână acţionar semnificativ, aceasta este o altă întrebare la care Guvernul sau strategii vor trebui să răspundă.
     În ultima perioadă, Ministerul Economiei a eşuat lamentabil în toate încercările de a valorifica activele Statului, acestea finalizându-se mai degrabă cu insolvenţe.
     Reporter: Premierul a declarat recent că înţelegerea include şi investiţii ale grupului kazah de un miliard de dolari în România. Cum comentaţi?
     Cristina Chiriac: Statul va pierde, clar, din această tranzacţie!
     Orice îngrădire contractuală (atunci când vorbim de vânzări de acţiuni sau active, începând cu anul 2007) este exclusă, conform noilor prevederi în vigoare, aşa că nu putem vorbi decât, poate, de o înţelegere verbală.
     Dacă aveau 1 miliard de dolari ar fi achitat creanţa deţinută de statul român şi le-ar fi fost mult mai uşor apoi.
     Sunt sceptică şi înclin să cred mai degrabă că acest lucru nu se va adeveri integral niciodată, mai ales, având în vedere conduita investitorului faţă de autorităţile române, care nu este una tocmai pozitivă.
     Reporter: Care ar fi motivele statului să vândă participaţia în acest moment, dupa ce kazahii s-au prevalat de hiba legislativă pentru a nu-şi plăti datoria cash?
     Cristina Chiriac: În contextul actual, când toate ţările încearcă să îşi consolideze economiile de piaţă, conservând în mod deosebit palierele economice ce ţin de domeniul resurselor, orice motivaţie în acest sens este lipsită de consistenţă.
     Aşa cum se creionează această privatizare, pare mai degrabă o dorinţă a statului de a închide un capitol cât mai repede şi nu de a schimba o traiectorie. 

http://www.bursa.ro/afacerea-rompetrol-cristina-chiriacstatul-va-pierde-clar-din-aceasta-tranzactie-198559&s=piata_de_capital&articol=198559.html

Competitivitatea Economică şi Antreprenoriatul Feminin

Competitivitatea Economică

şi Antreprenoriatul Feminin

Rep: Din martie 2011, sunteţi Ambasadoarea Antreprenoriatului Feminin într-un program ce-şi propune să consolideze rolul femeilor în mediul de afaceri, să ridice gradul de încrederea al acestora în propriile competenţe şi, nu în ultimul rând, să înfiinţeze, la nivel naţional, o reţea a tuturor femeilor de afaceri performante. În tot acest context, pentru dumneavoastră ce înseamnă antreprenoriatul? Cum l-aţi defini?

C.C.: Am să vă dau un răspuns direct: antreprenoriatul este un alt fel de a gândi pragmatic. Spun asta deoarece cred că, înainte de toate, antreprenoriatul este un tip de gândire care caută să depăşească limitele întâlnite necontenit în realitatea imediată. De aceea, indirect, antreprenoriatul înseamnă înainte de toate viziune. La fel cum știu că un antreprenor sau o antreprenoare nu trebuie să fie un inventator pentru a depăși momentele dificile. Cu o simplă privire tactică el poate face diferența dintre obstacol și oportunitate. Însă nu doar pentru a le distinge cu precizia celui care are nevoie de nunanţe, ci pentru a fi capabil să le transforme pe ambele, în avantajul său. Și tocmai în aceast gen de atitudine stă esența discuției noastre.

Rep: Dacă ar fi să numiţi trei ingrediente care stau la temelia atitudinii antreprenoriale care consideraţi că ar fi acestea?

CC: Pentru directețe am să mă rezum doar la a le enumera, pentru ca mai apoi să vă arăt cum funcționează. Ele sunt: Ambiția de a reuși; curajul de a accepta riscul și eșecul ca făcând parte din regulile jocului; şi nu în ultimul rând, depășirea propriei condiții.

Istoria recentă ne-a oferit un exemplu de neuitat în această privință.   Când în 2007 Steve Jobs a adus pe piaţă primul iPhone, el a făcut-o în pofida tuturor aşteptărilor, în ciuda tuturor teoriilor concurente, în răspărul tuturor criticilor. A avut viziune, curaj şi discernământ. A reuşit acolo unde un alt mare vizionar dăduse greș. Bill Gates nu văzuse atât de departe, n-a crezut nici o clipă că un telefon, fără butoane fizice, va avea vreodată scucces. În fiecare zi istoria îl contrazice. Prin urmare misiunea antreprenorului este aceea de a îndrăzni în permanenţă să gândească viitorul. Să gândească viitorul cu mult curaj așa cum au facut-o, la vremea lor, femei celebre ca: Virginia Andreescu-Haret - Prima femeie arhitect din lume Smaranda Brăescu - Prima femeie parașutist din Romania Maria Rosetti - Prima femeie ziarist din Romania, Maria Cuşarida Crătunescu - Prima femeie medic din Romania, sau Smaranda Gheorghiu, - prima femeie exploratoare a Polului Nord. Închei aici lista unui lung șir de vizionare care au excelat acolo unde doar bărbații își revendicau acest drept.

Rep: În ultima vreme România duce o acută lipsă de modele. Ele lipsesc din mai toate domniile. Oamenii caută mai mult ca orcând repere care să le consolideze nu doar speranţele ci și încrederea în viitorul unei Românii prospere. Credeţi că România mai este capabilă să dea modele de succes?

CC: Cred cu tărie că da. Şi mai cred că România are aceste modele de succes - le întâlnesc în fiecare zi. Faptul că ele acționează îndeobște într-o manieră discretă nu înseamnă nici pe departe că aceste modele nu există.

Acum este nevoie ca ele să-și unească forțele și abilitățile pe care le-au dobândit. Împreună, antreprenorii din toată România sunt o forță, sunt catalizatorii unei economii de piață eficiente. Dincolo de contextul economic mondial și european, antreprenoriatul autohton trebuie să coaguleze nu doar cele mai bune idei, ci, în aceeași măsură, cele mai bune soluții.

Trebuie să acționăm împreună tocmai pentru că fiecare dintre noi a dovedit că are curajul, ambiția și dorința de a depăși orice obstacol. Noi suntem cei care ne dorim mai mult, mai bine și pentru cât mai mulți. Este necesar de aceea să dăm eforturilor noastre o convergență, să ridicăm experiența fiecăruia dintre noi la rangul de politici antreprenoriale, politici de care să beneficieze orice român care simte că are ceva de spus. Trebuie să înţelegem că, de fapt, indiferenţa costă.

Rep: În încheiere ce le-aţi transmite celor care ca și dumneavoastră fac antreprenoriat de excelenţă în România?

CC: Îi invit să devenim împreună, cum este și firesc: Parteneri pentru România.  Îi invit să transmită mai departe un mesaj esenţial: indiferenţa noastră îi costă nu doar pe cei de lâng noi, ci şi pe cei de după noi.

---

[1] S-a nascut la 21 iunie 1894 si este nepoata marelui pictor peisagist Ioan Andreescu. Studiaza la Scoala Superioara de Arhitectura si Belle - Arte, devenind prima femeie care a ajuns la gradul de arhitect inspector general. A reprezentat Romania la numeroase congrese internationale. Printre proiectele sale arhitecturale se numara: Palatul Tinerimea Romana, Liceele Dimitrie Cantemir și Gheorghe Sincai, Biserica "Sf. Treime", una din cele mai mari din Bucuresti, primele blocuri din beton armat , cinematograful Parc din statiunea Govora.

[2] Smaranda Braescu provine dintr-o familie de razesi. La 18 ani face primul zbor de agrement. Ea este prima femeie cu brevet de parasutism din Romania, brevet international obtinut in Germania. Romania a devenit a patra tara din Europa cu o parasutista brevetata. Smaranda doboara recordul mondial feminin la saritura cu parasuta - 6. 200 metri. A fost decorata cu ordinul "Virtutea aeronautica, clasa Crucea de Aur". In SUA, la Sacramento, bate toate recordurile mondiale la parasutism, inclusiv cel masculin - 7.233 metri. Ea primeste titlul de campioana mondiala absoluta, si sportiva numarul 1 a lumii. Este si prima femeie din Europa brevetata ca pilot in SUA. In anul 1936, Smaranda Braescu traverseaza Mediterana in premiera mondiala feminina. In cadrul escadrilei sanitare participa la luptele de pe frontul de est.

[3] Maria Rosetti s-a nascut in anul 1820, in Guernesey, Anglia. A fost sotia lui C.A. Rosetti, important publicist, om politic si scriitor roman. Maria Rosetti a luat parte activa la Revolutia din Tara Romaneasca, de la 1848, si a fost o luptatoare pentru drepturile romanilor si o feminista inflacarata. De asemenea, Maria Rosetti a fost model pentru pictorul pasoptist Daniel C. Rosenthal, in lucrarile "Romania Revolutionara" si "Romania descatusandu-si lanturile pe Campia Libertatii". Dupa 9 ani de exil, se intoarce in Romania si impreuna cu C. A. Rosetti scoate ziarul "Romanul", ce a servit la sustinerea ideilor revolutionare. In 1887, cand trupele romane conduse de Carol I trec Dunarea, Maria va conduce un spital de campanie.

[4] Maria Cutarida Cratunescu s-a nascut in 1857, la Calarasi. Este descendenta a celebrului doctor Carol Davila.Maria studiaza medicina la Montpellier si la Paris, rezultatele ei exceptionale fiind intens mediatizate. In Romania, conduce Sectia de Ginecologie a Spitalului Filantropia. Maria Cutarida Cratunescu infiinteaza primele crese si camine pentru copii, pune bazele Societatii Materna care are ca scop ingrijirea copiilor. Este mobilizata ca medic primar in timpul razboiului.

[5] Smaranda Gheorghiu, nepoata lui Grigore Alexandrescu, s-a nascut la data de 18 septembrie 1857. Studiaza la Scoala Centrala de fete din Bucuresti, scrie proza satirica si sociala, schite umoristice si versuri, face traduceri. In anul 1902, Smaranda ajunge la Polul Nord. Ea este un promotor al miscarii feministe romanesti. Smaranda este aleasa vicepresedinte al Aliantei Universale a Femeilor pentru Pace. Ea a fost si prima profesoara din Romania care a sustinut conferinte in Occident. Veronica Micle a poreclit-o "Maica Smara", iar in parcul Cismigiu din Capitala troneaza o statuie in amintirea sa.

Situaţia Oltchim pune mai multe probleme decât Hidroelectrica; o majorare de capital ar fi evitat insolvenţa (analiză)

Insolvenţa Oltchim pune mult mai multe probleme decât măsura similară luată în cazul Hidroelectrica, din cauza structurii acţionariatului companiei vâlcene şi problemelor combinatului, iar o majorare de capital cu creanţele ar fi evitat ca societatea să ajungă într-o astfel de situaţie, a declarat marţi, pentru AGERPRES, Cristina Chiriac, consultant financiar şi fost vicepreşedinte al Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului.

"Dacă analizăm datele economice ale Oltchim pentru ultimii 5 ani, atunci da, categoric, insolvenţa trebuia declarată chiar dinainte de începerea procesului de privatizare, iar răspunderea pentru nedeclararea insolvenţei o poartă numai administratorii societăţii. Să nu uităm însă un lucru esenţial, Oltchim nu este o societate oarecare, face parte din societăţile importante pentru economia românească. Ceea ce nu îmi pot explica este de ce statul, prin Ministerul Economiei, nu a rezolvat problema creanţelor deţinute de AVAS şi Electrica? Soluţii legale vă asigur ca existau. Dacă aceste creanţe ar fi făcut obiectul unei majorări de capital atunci nu mai puteam vorbi de capitaluri negative şi nici nu s-ar mai fi pus problema insolvenţei. Poate ar fi fost mai corect să se supună dezbaterii AGA majorarea capitalului social cu creanţele versus intrarea în insolvenţă, aşa decizia aparţine în exclusivitate Consiliului de Administraţie", consideră consultantul financiar.

Aceasta subliniază că, în condiţiile unui nou management şi ale unui plan de reorganizare aprobat de Adunarea generală a acţionarilor lucrurile s-ar fi putut îndrepta fără a se ajunge la insolvenţă.

"În opinia mea cred că, dacă anul 2012 nu ar fi fost un an electoral, Oltchim-ul ar fi intrat in insolvenţă imediat după eşuarea procesului de privatizare", a spus Cristina Chiriac.

Consultantul a subliniat că situaţia Oltchim este mai grea decât cea a Hidroelectrica, iar ieşirea combinatului vâlcean din insolvenţă va fi mai dificilă.

"Poate fi comparată situaţia Oltchim cu cea a Hidroelectrica? Categoric nu. În primul rând, la Hidroelectrica sunt doar 2 acţionari, Ministerul Economiei şi Fondul Proprietatea, deci într-un fel a fost în unanimitate decizia acţionarilor de a intra în insolvenţă pe când la Oltchim lucrurile stau altfel; statul deţine prin Ministerul Economiei puţin peste 50%, celelalte procente fiind deţinute de câteva sute poate chiar mii de acţionari, nemaivorbind de faptul că societatea Oltchim era una listată afectând în acest fel şi piaţa de capital şi aşa greu încercată de criza economică", susţine Cristina Chiriac.

Aceasta a subliniat că o altă diferenţă, majoră de data aceasta, este faptul că Oltchim nu se va putea redresa.

"Adică traiectoria finală, ca să fiu mai clară, conduce către faliment. Volumul creanţelor foarte mare, dar şi problemele deloc de ignorat legate de materia primă de Arpechim, lipsa lichidităţilor şi imposibilitatea contractării unor noi surse de finanţare, toate acestea fac imposibilă repunerea Oltchim pe picioare", a arătat consultantul.

Fără o linie de capital, fără comenzi puternice ce ar conduce la o creştere a capacităţii de producţie de cel puţin 85% din capacitatea totală, şansele de relansare a combinatului sunt inexistente, a mai spus Cristina Chiriac, care a subliniat că Hidroelectrica şi-a îmbunătăţit vizibil indicatorii şi că 2013 ar putea fi anul ieşirii din insolvenţă.

Aceasta a menţionat că, la ora actuală, nu mai putem discuta de o eventuală privatizare, însă administratorii Oltchim, cei care au decis intrarea în insolvenţă, fără a se consulta cu Adunarea Generală a Acţionarilor, s-ar putea confrunta pe viitor cu procese cu acţionarii minoritari, ce s-ar putea considera prejudiciaţi.

Insolvenţa reduce totuşi rolul acţionarului minoritar semnificativ PCC SE.

"Cred că nu mai putem vorbi de implicarea vreunui acţionar, fie el şi semnificativ, odată cu intrarea societăţii în insolvenţă. Acţionarii, conform legii 85/2006 pot fi reprezentaţi printr-un administrator special numit de AGA şi care are ca atribuţii protejarea intereselor tuturor acţionarilor, şi cum statul, prin Ministerul Economiei este acţionar majoritar, bănuiesc ca va propune şi susţine numirea propriului administrator special", a spus Cristina Chiriac.

Acţiunile Oltchim au fost suspendate de la tranzacţionare pe 30 ianuarie la Bursa de Valori Bucureşti, după ce Tribunalul Râmnicu Vâlcea a decis intrarea în insolvenţă a societăţii.

Administratorul judiciar provizoriu nominalizat pentru Oltchim este consorţiul format din Rominsolv SPRL, companie reprezentată de Gheorghe Piperea, şi BDO Business Restructuring RPRL, reprezentată prin partener coordonator Niculaie Bălan, în urma unei hotărâri a Consiliului de Administraţie al societăţii vâlcene. Societatea Oltchim a demarat procedurile pentru intrarea în insolvenţă, în urma deciziei luate în acest sens de către Executiv.

Guvernul a aprobat miercuri, 23 ianuarie 2013, memorandumul cu privire la intrarea în insolvenţă a SC Oltchim SA.

Potrivit ministrului Economiei, Varujan Vosganian, intrarea SC Oltchim SA în insolvenţă în vederea restructurării nu ar elimina însă necesitatea acordării unui ajutor de stat pentru repornirea combinatului la o capacitate de producţie de minim 65%.

''Chiar dacă SC Oltchim SA va intra în insolvenţă în vederea reorganizării, tot trebuie să facem o infuzie de capital, lucru cu care toată lumea este de acord. Acest aport de capital este considerat ajutor de stat şi trebuie notificat la Comisia Europeană. Am discutat cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional şi cu cei ai Comisiei Europene şi i-am informat că vom depune documentaţia necesară pentru aprobarea acestui ajutor de stat de care combinatul are nevoie pentru repornirea producţiei la un nivel la care să fie asigurată profitabilitatea'', a spus ministrul.

La rândul său, Mihai Diculoiu, liderul Sindicatului Liber Oltchim, a declarat că insolvenţa SC Oltchim SA trebuie sprijinită de stat printr-un aport de capital de minim 45 de milioane de euro.

''Cele 45 de milioane de euro sunt necesare pentru a reporni combinatul chimic vâlcean la o capacitate de peste 65%, care să-i asigure profitabilitatea. Fără aceşti bani, insolvenţa se va finaliza cu falimentul'', a mai spus liderul de sindicat.

Sindicaliştii speră că restructurarea prin insolvenţă nu va presupune disponibilizări masive şi au cerut autorităţilor să respecte contractul colectiv de muncă.

Remus Borza, cel care a prezis de altfel că insolvenţa de la Oltchim va fi câştigată de asociatul său, avocatul Gheorghe Piperea (asociat cu Remus Borza în casa de avocatură Borza şi asociaţii), a prognozat că cel puţin 1000 de angajaţi de la Oltchim vor trebui disponibilizaţi şi, mai mult de atât, că societatea nu va fi privatizabilă prea curând şi cea mai probabilă etapă după insolvenţă este falimentul. Angajaţii aşteaptă ca premierul Victor Ponta să semneze un memorandum pentru finanţarea societăţii cu 45 de milioane de euro. Mai exact, Guvernul ar trebui să dea 20 de milioane de euro, iar diferenţa va fi împrumutată de la bănci, dar garantată de stat.

Petro Carbo Chem SE, principalul acţionar minoritar al SC Oltchim SA, vrea să fie şi el implicat în administrarea companiei în insolvenţă.

''PCC SE înţelege situaţia dificilă în care se află SC Oltchim SA şi decizia statului român. Vom face tot posibilul şi ne vom folosi întreaga noastră expertiză să cooperăm pentru salvarea companiei şi pregătirea sa pentru o funcţionare normală. Am cerut autorităţilor române să ne lase să participăm la restructurarea SC Oltchim SA şi nu ne putem imagina să nu fim implicaţi într-un proces atât de important, într-o companie în care avem o participaţie de peste 30%'', a precizat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE în Consiliul de Administraţie de la SC Oltchim SA.AGERPRES

 http://www.agerpres.ro/media/index.php/economic/item/173947-Situatia-Oltchim-pune-mai-multe-probleme-decat-Hidroelectrica-o-majorare-de-capital-ar-fi-evitat-insolventa-analiza.html

Pâinea noastră cea de toate zilele!

              Discutii peste discutii...analize..proiectii financiare...toate acestea le auzim zilnic, insa ducem lipsa cu desavarsire de dialog social! Asistam cum se schimba legislatia in Romania dar suntem simpli actori fara a ne putea pronunta cu privire la oportunitatea deciziilor luate!

TVA redus la alimentele de baza! ...

            Am fost astazi la Realitatea TV sa discutam despre ...NOI...pare ciudat , dar asa este...Si eu fac parte din aceasta tara si eu am greutatile mele cu care ma zbat zi de zi...si eu am parinti pensionari..si eu sunt muritor!

             Despre NOI, acestia carora le pasa incotro ne indreptam, despre NOI acestia care vrem sa fie mai bine(hm..o utopie..mda!)..

             De ce TVA 9%  pentru alimentele de baza?...poate unii nu m-ati inteles...sau poate eu nu am stiut sa explic clar de ce..?!!!

           Pai, cam asa stau lucrurile...majoritatea  statelor din Uniunea Europeana aplica TVA diferentiat pentru alimente. Marea Britanie are TVA zero pentru alimentele de baza. Cehia are 5.7% iar Germania 7%, Italia 4% TVA la paine iar la alte produse de baza cum ar fi: lapte, zahar, ulei , TVA 10%; Franta are la produsul de baza- painea 7% TVA, Spania: lapte, oua, paine, legume , fructe, TVA 4%!

       Deci, nu ma dezic de ceea ce am spus astazi si anume masura ar fi foarte binevenita insa sunt putin sceptica cu privire la aplicarea si implementarea ei. 

        Cat despre usurinta de a trai cu 800 ron pe luna cred ca nu are rost sa mai vorbim!

 Fondul Proprietatea trebuie, dacă se poate, să fie listat numai   la Bursa de Valori Bucureşti.

    Criza economică mai reprezintă încă un subiect de actualitate.Deşi a izbucnit acum câţiva ani, încă nu putem spune că ne-am vindecat de recesiune. Marii analişti economici au identificat cauzele declanşării crizei, dar, în ceea ce priveşte soluţiile de ieşire, acestea încă nu au un caracter unitar. Un lucru este cert, fiecare ţară încearcă, prin metode proprii, să depăşească momentele negre ale economiei".
    20 de ani de democraţie au fost insuficienţi pentru a finaliza procesul de privatizare în România, insuficienţi pentru a crea o piaţă lichidă, insuficienţi pentru a atrage şi menţine investitorii străini.
    Fondul Proprietatea reprezintă, la ora actuală, unul dintre cele mai importante fonduri de investiţii din Europa Centrală şi de Est şi poate fi o pârghie importantă în dezvoltarea economiei româneşti, bineînţeles cu anumite condiţii. Elementele esenţiale - transparenţa decizională şi management corect!
     Fac parte din acea categorie a românilor care se bucură că sunt români şi îmi doresc ca valorile să rămână în România, de aceea cred că Fondul Proprietatea trebuie, dacă se poate, să fie listat numai la Bursa de Valori Bucureşti.
     La preluarea managementului Fondului Proprietatea de către Franklin Templeton, administratorul a declarat că va sprijini şi dezvoltarea pieţei de capital din România, din păcate însă propunerea făcută acum de listare duală a Fondului la Bursa din Varşovia arată că administratorul se comportă ca un politician abil, dorind mai degrabă dezvoltarea pieţei de capital din Polonia!
     Autorităţile române şi Bursa de Valori din Bucureşti trebuie să depună toate eforturile legale pentru a păstra în această perioadă Fondul Proprietatea exclusiv la BVB!".

http://www.bursa.ro/fondul-proprietatea-doi-ani-de-la-listareanalistul-economic-cristina-chiriac-fondul-proprietatea-