“Cel mai bine e sa fii sanatos, frumos si bogat in mod cinstit!” - Platon

Constatand cat de putini europeni isi doresc sa fie propriul stapan, mai cu seama in tarile din fostul bloc comunist, Europa a trecut la actiune. Pentru a dezvolta mentalitatea initiativei proprii in defavoarea statutului de angajat al altuia. Asa cum stiti cu totii, de aproape un an de zile, sunt implicata in acest proiect european si national, numit “antreprenoriat”. Cu ocazia actiunilor intreprinse in acest rol al meu, am constatat cu surprindere ca unul dintre marile obstacole pe care le are acest proiect, cel putin in Romania, este mentalitatea romanilor vis-à-vis de bogatie. 

Pentru majoritatea romanilor bogatia este aproape intangibila, iar cei care reusesc sa atinga acest statut, sau macar un oarecare nivel de buna-stare, sunt priviti ca niste privilegiati ai sortii, niste norocosi sau, ce-i si mai grav,  ca niste oameni fara scrupule, care fac orice pentru bani, pentru avere. Ori, in cele mai multe cazuri, este vorba despre 1% noroc/talent si 99% munca; munca serioasa, indreptata cu perseverenta spre tinte inalte.

Cineva, spunea, intr-un articol recent aparut, ca, in toata literatura romaneasca (sau in marea sa parte), bogatia este demonizata, iar saracia, ridicata “a priori” la rang de virtute. Sincer, niciodata pana acum, nu am cercetat radacinile profunde ale cultului saraciei la romani; sau ale profundei uri fata de bogatie.

Dar, cautand in operele literaturii romane, constat, intr-adevar, aceasta realitate. Asa, se poate orbserva cum ideea generala care strabate, ca un liant in timp, ca o caracteristica permanenta, este elogiul saraciei. In acelasi timp, tot ce tine de bogatie, este blamat, “inzestrat” cu caracteristici negative, bogatia si bogatii fiind vazuti, in general, ca exponenti ai raului, ai exemplului negativ. Ei nu ar fi obtinut averea lor decat “pe spatele” celor saraci si, nicidecum prin oarecare calitati sau eforturi individuale. Si inca nu ma refer la ideologia si literatura comunista….! Nu-i asa ca vi se par foarte cunoscute aceste idei? Ar trebui oare sa fie un semnal de alarma faptul ca le intalnim si-n prezent, in plin capitalism? 

Raspunsul meu e ca romanii nu inteleg inca mecanismele acestuia; nici oportunitatile nenumarate pe care le ofera. Desigur, au cateva circumstante atenuante, reiesind din manipularea istorica si din mixul geopolitic. De aceea, rezistenta la schimbare este foarte mare. Ma refer la schimbarea mentalitatii. Si vin si spun, asa cum am facut-o si pana acum, pentru marea schimbare este nevoie de timp, da! Dar e mare nevoie si de eforturile si contributia noastra a tututor. Incepand de la educatia din sanul familiei, continuand cu educatia oferita in scoli, si pana la contributia societatii civile, in intregimea ei.  

Toate acestea imi intaresc increderea ca am ales un drum bun,  ca este nevoie si voi continua sa promovez, conceptual si practic, antreprenoriatul. Si va chem pe toti care aveti ceva de oferit in acest proces, sa veniti, sa contribuim in acest fel, intr-o masura mai mare sau mai mica, la remodelarea mentalului colectiv roman. E adevarat, mai toti romanii sunt bogati spiritual. Dar eu vreau o tara bogata, cu oameni bogati si in planul material, concret al vietii. Vreau un viitor mai bun pentru copiii mei si generatiile viitoare.

Cat despre virtutea saraciei… este aceasta, o garantie a unei inalte morale, a modestiei, a calitatii umane? Putem s-avem vreodata o tara bogata dar cu oameni saraci? 

Singurul garant al integritatii individului poate fi numai caracterul acestuia, ca un ansamblu al cunostintelor acumulate prin educare si autoeducare, al calitatilor innascute sau dobandite in timp, sub amprenta propriei experiente si determinari personale. 

Iar dorinta de a “face” bani, nu poate dauna nimanui, atata timp cat se pastreaza echilibrul bunului simt si, mai ales, atata timp cat banul, licit, este un mijloc si nu un scop.

Impresii la sfarsitul unei zile pline de satisfactii…

Ieri am avut o zi extraordinara! Am inceput dis-de-dimineata cu RTV, unde am avut o interventie pe tema zilei, si anume, antreprenoriatul. Si am continuat pe tot parcursul zilei in aceasta tema. De fapt, am inceput inca de miercuri, de la Kanal D, unde am participat la “Draga mea prietena”, cu Gabriela Cristea.

Dupa cum stiti, asa cum anuntasem si cu ceva timp inainte, ieri s-a desfasurat, la sala “Aula” a Bibliotecii Centrale Universitare Bucuresti,  conferinta “Antreprenoriatul – o solutie actuala”, eveniment pe care l-am organizat personal si de reusita caruia, trebuie sa recunosc, sunt foarte mandra!

Am fost foarte placut impresionata de interesul pe care oamenii il au fata de aceasta tema, interes ce imi confirma faptul ca subiectul este unul de actualitate si, mai ales, faptul ca am ales foarte bine cand am decis sa ma implic in domeniu si sa devin ambasadoare a antreprenoriatului feminin, si nu numai.

Astazi am avut ocazia sa intalnesc, sa cunosc multi oameni interesati de a deveni antreprenori si am fost pur si simplu incantata sa constat ca cea mai mare parte din cei 280 de inscrisi la eveniment au venit si au fost dornici sa invete, sa se familiarizeze cu ceea ce inseamna antreprenoriatul.

Si sunt mandra de faptul ca am reusit sa adun laolalta persoane foarte diferite din punct de vedere al varstei, profesiei - femei, barbati – tineri dar si de varsta mijlocie chiar - un public divers, dar care a avut astazi aceeasi preocupare – antreprenoriatul - cu alte cuvinte, cautarea drumului propriu si original spre succes. Aceasta realizare vine sa accentueze credinta mea ca antreprenoriatul, intr-adevar, nu are varsta si este o tema a momentului!

Interesul pe care acesti oameni l-au dovedit, ma indeamna sa continui demersurile mele si misiunea pe care am ales-o cu si mai mare incredere, atat in propriile actiuni, dar, mai ales, in dorinta romanilor de a face un salt catre o alta mentalitate, catre un alt nivel si stil de viata, un stil in care sa fim proprii stapani. Un mod de a trai, de a gandi mai evoluat, si fara prejudecati sau limite. Mi se confirma, inca o data, ca limita e doar in noi!

Si stiti ceva? Stand de vorba cu cei prezenti la eveniment, am constatat ca inca nu este suficient, ca inca nu am terminat de dezbatut pe tema antreprenoariatului. Si am mai constat ceva: antreprenor poti fi si la 18, si la 60 de ani.

In concluzie, va provoc sa fiti alaturi de mine in urmatorul proiect, si anume sa dezbatem impreuna, despre antreprenoriat, cu elevii de clasa a-XII-a. Cred ca este foarte important ca un tanar ce se pregateste sa-si aleaga drumul in viata, sa beneficieze de sfaturi profesioniste, adecvate timpului in care traiesc.  

http://www.bursa.ro/cristina-chiriac-antreprenoriatul-devine-tot-mai-important-pe-zi-ce-trece-163251&s=companii_afaceri&articol=163251.html 

Apararea locurilor de munca - directie de actiune prioritara

Un pascanean cu simtul datoriei fata de comunitate, a venit la Bucuresti si mi-a semnalat una dintre problemele curente cu care se confrunta oamenii din oras – situatia fabricii de scule – SCUDAS SA – fata de care s-a dispus, de curand, falimentul.

Asa cum expuneam si intr-un articol anterior, este vorba despre posibila recuperare a unor nuclee de afaceri, prin salvarea acelor active functionale ale fabricilor si valorificarea acestora ca si afaceri si nu ca niste simple active. Este ceea ce imi place mie sa numesc (si pe buna dreptate) “privatizarea societatilor in faliment”. 

Pe scurt, pot spune ca, spre deosebire de privatizarea “clasica”, care presupune proceduri complicate si stufoase, care se desfasoara pe o perioada lunga de timp, privatizarea aplicata unei societati in faliment simplifica mult lucrurile, iar transferul dreptului de proprietate se poate realiza rapid. Acesta este unul dintre avantaje. Altul ar fi acela ca viitorul cumparator are ocazia sa achizitioneze doar partea functionala a unei fabrici si nu si datoriile acesteia. 

Acest tip de actiune dar si altele sunt readaptate acum in Romania deoarece noul context economic cere metode noi. Statul roman, societatea romanesca si mai ales comunitatile locale, direct afectate de criza (faliment, somaj, s.a.m.d) nu-si mai permit sa iroseasca nici o sansa de a valorifica o posibila afacere. 

Pornind de la aceste considerente, am raspuns prompt solicitarii venite din partea comunitatii pascanene si am intreprins o vizita la fata locului. Mergand in fabrica, am constatat ca ca exista un activ functional, care este exploatat in prezent, si care ar putea reprezenta, de fapt, punctul de plecare al unei noi afaceri. S-ar putea mentine in acest fel locurile de munca existente in momentul de fata si ar putea fi chiar create altele noi, pe viitor. Discutand cu oamenii, am aflat ca exista comenzi concrete pe care fabrica le executa catre mai multi clienti externi si exista si alte intentii expimate care ar putea deveni contracte de afaceri. Insa, ceea ce retine, este situatia juridica a societatii, adica starea de faliment in care se afla in prezent. Aceasta stare de fapt a lucrurilor atrage, desigur, neincrederea eventualilor parteneri de afaceri.

Dupa vizita la fabrica, am participat, la o conferinta de presa si la emisiunea “Pascaniul incotro”, realizata de dl. Catalin Cojocaru, la postul local de televiziune InfoBit. 

Am dorit sa aduc la cunostinta opiniei publice un fapt deloc neglijabil, si anume ca exista intentii clare, manifestate in scris, de a se achizitiona activul functional, intentii ce sper eu, vor deveni realitate intr-un timp foarte scurt. Ne-am propus sa facem tot ce este posibil pentru a implementa acest plan rapid, cunoscand faptul ca timpul nu este in favoarea societatii, starea de faliment aducand asupra sa umbra incertitudinii, indepartand in acest fel posibili clienti importanti.

Problema somajului este una stingenta, cu implicatii la toate nivelele – economic, social, politic. Prin urmare consider ca a cauta solutii de a iesi din astfel de situatii si a le implimenta repezinta o directie de actiune prioritara – mai ales in zonele profund afectate de aceste fenomene, asa cum este si regiunea Moldovei. In speta, am dorit sa le fac cunoscut pascanenilor ca ne pasa si ne implicam pe cat posibil in gasirea unor raspunsuri la problemele lor. Lucram la constructia unei variante in care fabrica SCUDAS SA Pascani sa nu dispara complet ci sa se transforme intr-o afacere noua, profitabila atat noilor proprietari, cat si locuitorilor orasului.

Motivatia principala a acestui tip de actiuni este, desigur, necesitatea apararii locurilor de munca existente dar si incercarea de a crea altele noi. Si speram ca succesul acestor demersuri sa se constituie intr-un precedent pe care-l vom putea aplica si in alte cazuri asemanatoare.