Make, Dan Paul si Remus Borza au facut Show!

Joi, pe 25 iulie, a avut loc la restaurantul Barbizon din cadrul Hotelului Pullman Bucharest World Trade Center un inedit Show Gastronomic, o adevarata demonstratie!

Trei dintre cei mai proeminenti reprezentanti ai lumii financiare bucurestene: Dan Paul – Presedintele Asociatiei Brokerilor, Make – Presedintele Grupului de Presa Bursa si Remus Borza – Partener Euro Insol, s-au intrecut in virtuozitate si talent mutand complicata “bucatarie a afacerilor“ la care se pricep atat de bine, intr-o bucatarie adevarata.

“Atelierul de lucru” a fost in cadrul unuia din Steak-house-uri din Bucuresti, restaurantul Barbizon – Hotel Pullman, un restaurant utilat modern si din ce in ce mai cautat pentru atmosfera de elita, luxul calm fara stridenta si gastronomia care respecta cu adevarat toate regulile artei.

Editia a doua “What’s Cooking @Barbizon” lanseaza o provocare si altor mari maestri, din noi sfere de activitate (Diplomatie, Economie, Industrie, Moda si Design, Media, Industrii Creative etc) care sa-si dovedeasca priceperea nu doar in ariile lor de succes, ci si in Arta Gatitului…

« Dupa cum stiti, World Trade Center este cunoscut ca un centru de afaceri, situat in nordul Capitalei, nu departe de aeroport. Si.. destul de aproape ce centrul Bucurestiului! Atunci cand vine vorba de business, involuntar te gandesti la sobrietate, la ceva de calitate superioara… te poti gandi la multe, dar nicidecum la putina efervescenta. Si pentru ca omul sfinteste locul… sau preia din personalitatea celui ce se dedica cauzei… ne-am gandit sa inversam cateva roluri. Adica, am pus trei oameni ce se pricep la afaceri intr-o bucatarie adevarata; nu sunt bucatari de profesie.

Make, unul dintre bucatarii de aseara, se ocupa mai toata ziua cu scrisul; altul, Dan Paul, se ocupa cu finantele; iar celalalt, Remus Borza, cu avocatura. Din pasiune pentru arta culinara, dar si pentru ca le plac provocarile, au participat aseara la Cooking Show, primul eveniment de acest gen organizat la World Trade Center. Trebuie sa ma marturisesc ca experienta a fost inedita. Lucrurile intr-o bucatarie profesionala stau altfel… A fost, intr-adevar, un show foarte frumos, s-a gatit intr-o bucatarie deschisa, iar bucatarii au avut microfoane, astfel incat audienta sa ii monitorizeze atent. Am avut si un castigator. Tartarul a batut supa de usturoi, langustinele, precum si rata cu portocale. Multumesc tuturor pentru fair play, dedicatie, dar nu numai… » – a declarat Cristina Chiriac, organizatorul evenimentului.

 http://www.restograf.ro/make-dan-paul-si-remus-borza-au-facut-show-culinar/?toate=38&orderData=down&sus=down&order=orderData

Ţinta mea este sa cresc rentabilitatea World Trade Center

Cristina Chiriac, noul director general al World Trade Center Bucureşti, îşi doreşte să crească rentabilitatea companiei, aflată în insolvenţă din 2011.

       Doamna Chiriac ne-a acordat un interviu, după ce, pe 2 iulie, a fost numită în funcţia executivă a World Trade Center de către Euro Insol, administratorul judiciar al centrului de afaceri, în locul lui Mircea Ursache, vicepreşedintele Autorităţii de Supreveghere Financiară (ASF).
       Cristina Chiriac a fost vicepreşedintele Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), în perioada 2009-2012, coordonând activitatea de postprivatizare şi insolvenţă.

       Reporter: Care va fi misiunea dumneavoastră la conducerea World Trade Center (WTC)?
     Cristina Chiriac: Climatul economic mondial şi-a pus amprenta pe fiecare domeniu de activitate în mod diferit. Nici România nu a scăpat neafectată de criza economică. Este vital ca România să aibă o imagine pozitivă în lume, dar, mai mult decât atât, aceasta trebie să fie şi promovată.
     Misiunea mea este una dificilă, pentru că am preluat conducerea unei societăţi aflată în insolvenţă. În concluzie, ţinta mea este să cresc rentabilitatea companiei, ajutând bineînţeles la ieşirea societăţii din insolvenţă.
     Reporter: Care sunt rezultatele WTC după intrarea în insolvenţă?
     Cristina Chiriac: Depinde din ce punct de vedere analizăm, mai exact la ce ne raportăm. Sunt mai mulţi indicatori, am să menţionez, însă, unul important: rezultatul net al exerciţiului financiar aferent anului 2012 a fost o pierdere de 4.670.549 lei, iar cel aferent anului 2011 a fost o pierdere de 12.847.637 lei. Cred că cifrele vorbesc de la sine, cu privire la evoluţia companiei după declararea stării de insolvenţă!
     Reporter: Când preconizaţi ieşirea din insolvenţă?
     Cristina Chiriac: În acest moment se lucrează la un plan de reorganizare care urmează să fie aprobat. După acel moment, voi fi în măsură să vă dau mai multe date.
     Reporter: Care sunt aşteptările dumneavoastră, ca manager, de la autorităţi?
     Cristina Chiriac: Am aceleaşi aşteptări ca orice manager al unei companii româneşti - reducerea birocraţiei, scăderea fiscalităţii, un mediu propice şi stabil afacerilor.
     Însă, în particular pentru WTC, acesta este un nume deja consacrat pentru industria hotelieră şi conferinţe în România şi vom continua să păstrăm societatea în atenţia mediului nostru de afaceri.
     Reporter: Ne-aţi declarat, în cadrul unui alt interviu, că taxele reprezintă cea mai mare problemă a fiecărui antreprenor. Ce părere aveţi despre ideea noului impozit forfertar pentru industria hotelieră? În ce măsură vă afectează?
     Cristina Chiriac: În România, la ora actuală sunt peste 100 de taxe şi impozite. Sunt convinsă că mediul de afaceri îşi doreşte mai puţine taxe şi cât mai multă coerenţă legislativă. Ştiu că sunt dis¬cuţii pentru introducerea unui impozit forfetar începând cu 1 octombie, însă eu consider că este inoportun. Nu cred că un hotel ce oferă servicii de calitate internaţională îşi permite luxul de a se juca cu renumele său. Poate că în cazul agroturismului lucrurile stau altfel, însă, în cazul marilor hoteluri, nici nu poate fi vorba de neînregistrarea integrală a veniturilor.
     Reporter: Care este activitatea principală a WTC? Ce cotă are organizarea de evenimente în businessul WTC?
     Cristina Chiriac: În lume, există peste 300 de centre de afaceri World Trade Center. Fiecare WTC reprezintă un ,,centru comercial", de afaceri, care susţine şi completează serviciile altor instituţii de stat sau private.
     Spre deosebire de alte hoteluri, noi beneficiem de o locaţie excelentă, la numai zece minute de aeroport şi de centrul oraşului şi de o gamă largă de servicii şi facilităţi la standard internaţional.
     Gama de servicii oferită de WTC este una largă. Într-un cuvânt, odată intrat în spaţiul WTC, nu mai ai nevoie să ieşi absolut pentru niciun alt serviciu. Avem restaurante, servicii de curăţătorie, poştă, bancă, galerie comercială, săli de conferinţă, dar şi spaţii de birouri.
     Ca pondere, organizarea de evenimente în businessul WTC este mai mică decât activitatea de hotelărie, dar acest lucru este normal, chiar şi numai din prisma numărului de camere deţinute.
     Reporter: Cum se poziţionează WTC pe piaţa bucureşteană a turis¬mului de afaceri şi organizării de evenimente?
     Cristina Chiriac: Societatea are două linii de business: hotelăria, unde avem un contract cu un lanţ hotelier de renume, Accor, şi partea de conferinţe şi birouri, în cadrul căreia organizăm evenimente.
     În ceea ce priveşte hotelăria, nu putem modifica foarte multe, decât printr-o eventuală renegociere a clauzelor contractuale care să aibă un efect mai mare asupra bugetului companiei. În ceea ce priveşte cea de-a doua linie de business - centrul de conferinţe -, am iniţiat deja un proiect prin care vom implementa noi evenimente cu o deschidere mult mai mare către public şi studiem inclusiv creşterea numărului de expoziţii organizate de WTC.
     Reporter: Aţi fost precedată de un bărbat la conducerea WTC. Ca ambasador al Antreprenoriatului Feminin, consideraţi că aveţi o viziune diferită asupra afacerii?
     Cristina Chiriac: Pentru mine, ca femeie, este o provocare preluarea acestui mandat, mai ales că societatea se află într-un moment dificil.
     Fiecare manager are propria viziune asupra afacerii pe care o conduce, suntem diferiţi, ca oameni. Voi încerca o nouă abordare, iar prin creativitate şi creşterea vitezei de implementare a noilor proiecte sper să am, împreună cu echipa pe care o coordonez, rezultate vizibil îmbunătăţite. 

A consemnat ADINA ARDELEANU

     În iunie 2011, World Trade Center Bucureşti a intrat în procedura de insolvenţă, cererea fiind formulată chiar de debitoare, având în vedere imposibilitateta plăţii unor datorii de 294 milioane lei. Principalii creditori sunt Fondul Proprietatea, cu 236 milioane lei şi Municipiul Bucureşti, cu 57 milioane lei.
     Societatea exploatează hotelul de 4 stele Pullman, un centru de conferinte cu zece săli multifuncţionale, centrul expoziţional Plaza, 11.000 mp spaţii de birouri, 3.500 mp de galerii comerciale şi 2.000 mp de restaurante.
     În 2012, World Trade Center Bucureşti şi-a redus pierderea la 4,6 milioane lei, de la 12,8 milioane lei - pierderea înregistrată în anul precedent.

 

 http://www.bursa.ro/cristina-chiriac-tinta-mea-este-sa-cresc-rentabilitatea-world-trade-center-210083&s=companii_afaceri&articol=210083.html

Cheltuielile cu protecţia socială ar putea fi diminuate prin antreprenoriatul social

Antreprenoriatul social poate reprezenta soluţia ideală pentru problemele sociale ale unei societăţi, în condiţiile creării unui cadru legislativ facil, consideră doamna Cristina Chiriac, Preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor.
     Capacitatea de a detecta noi nevoi şi de a le satisface, de a transforma nevoile în locuri de muncă, de a mobiliza forţele şi reţelele cele mai diverse şi mai numeroase, asigurararea unei mai bune utilizări a resurselor sociale redistribuite sunt factori care conduc spre o economie stabilă.
     La nivelul Uniunii Europene s-a dezvoltat în ultima perioadă conceptul de economie socială, acel sector intermediar între stat şi piaţă privată, ce răspunde nevoilor sociale ale populaţiei şi ale colectivităţilor.
     Doamna Cristina Chiriac ne-a declarat referitor la acest nou curent: "În general, companiile se înfiinţează cu scopul de a produce profit. Am privit prea mult companiile, în special multinaţionalele, din perspectiva obţinerii profitului, însă acum este timpul să ne reorientăm. Ar trebui să ne gândim şi la oameni, iar antreprenoriatul social este un concept nou în România, însă vechi în alte ţări. Economia socială înseamnă forme noi de încurajare a activităţilor economice în care o parte din profit rămâne în cadrul unei societăţi în schimbul încurajării categoriilor sociale vulnerabile precum persoane cu dizabilităţi, membri întreţinători ai familiilor care au copii în întreţinere, inclusiv familiile monoparentale, delicvenţi juvenili, persoane ce trăiesc pe baza alocaţiilor, neavând alt venit".
     Doamna Cristina Chiriac spune că această încurajare poate fi făcută prin angajarea în cadrul acestor activităţi economice a persoanelor provenite din categoriile vulnerabile: "Pe de o parte, aceste persoane sunt ajutate să se integreze în societate prin oferirea unui loc de muncă, iar pe de altă parte organizaţia în care va lucra va avea facilităţi fiscale pentru a participa la economia socială. Se creează astfel un cerc virtuos din care toată lumea are de câştigat, se creează noi locuri de muncă, ceea ce poate ajuta la ieşirea economiei din criză, persoanele vulnerabile se pot integra mai uşor în societate, iar statul are o presiune mai mică din partea acestor grupuri sociale, pentru că într-adevăr creează un cadru legal în care toată lumea are de câştigat".
     Fiecare ţară membru UE poate avea propria politică socială. În ţara noastră, există un proiect de lege privind economia socială, însă este doar la stadiul de proiect. Cât priveşte noţiunea de antreprenoriat social în România, doamna Cristina Chiriac susţine că nici măcar nu există.
     Premiul Nobel pentru Pace, în 2006, a fost câştigat de un economist, Muhammad Yunnus, poate cel mai cunoscut antreprenor social, fondatorul Grameen Bank, care a pornit de la o problemă socială acută - a fermierilor şi meştesugarilor locali, care nu puteau să acceseze nici măcar credite foarte mici, ca să-şi achite furnizorii sau să-şi dezvolte afacerea.
     Intrarea în UE a adus României noi perspective asupra vieţii economice. Noţiuni precum antreprenoriat sau voluntariat au ajuns acum pe buzele tututor.
     În ultima vreme, există un trend ascendent al antreprenoriatului, datorat şi faptului că sume importante sunt alocate de UE pentru susţinerea şi dezvoltarea acestuia.
     Doamna Chiriac ne-a mărturisit: "La prima vedere, antreprenoriatul pare foarte facil şi încurajator şi ai putea crede că oricine poate deveni un om de afaceri de succes, însă este nevoie de mai mult, pentru că drumul până la reuşită acolo este lung şi anevoios.
     Nu este suficient să ai ideea. Ea poate fi începutul unui proiect, însă nu îţi garantează nimeni că afacerea ta va fi una de succes, mai ales dacă nu ai parcurs o şcoală antreprenorială sau nu ai ceva experienţă în zona de activităţi for profit".
     În ultima perioadă, antreprenoriatul se predă în şcoli, universităţi. Există chiar un cult al acestui nou curent, în special tinerii sunt educaţi în acest sens.
     Doamna Chiriac ne-a declarat: "Din păcate, în România, abia acum se fac primii paşi. Societatea civilă a fost mult mai activă în acest domeniu, însă nesusţinută prin politici economice implementate şi fără o educaţie antreprenorială, ca şi curicula, rezultatele sunt foarte slabe. Cu siguranţă, când vom întelege că antreprenoriatul reprezintă o soluţie pentru economia românească, atunci lucrurile se vor schimba".

Privatizarea CFR Marfă nu va fi una de succes, din care statul să câştige

Cei trei ofertanţi respinşi, în urmă cu aproape două săptămâni, în prima etapă a procesului de privatizare a CFR Marfă au fost calificaţi, vineri, aflându-se, acum, pe lista scurtă pentru achiziţionarea pachetului majoritar de 51% din acţiunile operatorului nos­tru feroviar de marfă.
       Compania americană OmniTRAX, Grup Feroviar Român (GFR) şi asocierea Transferoviar Grup (TFG) şi Donau-Finanz GmbH & Co KG Aus­tria au depus, la finalul săptămânii trecute, pentru a doua oară, ofertele de precalificare şi, de data aceas­ta, au reuşit toţi trei să treacă de primul pas în acest proces.
       După prima încercare, eşuată, de a întocmi o listă scurtă cu potenţiali investitori pentru vânzarea CFR Marfă, Guvernul a relansat imediat compania de stat la privatizare.
       Numai că noul anunţ presupune condiţii mult mai relaxate faţă de cele solicitate iniţial.
      Printre altele, cifra de afaceri impusă investitorilor a fost redusă de cinci ori, de la 100 de milioane de euro la numai 20 de milioane de euro, iar participanţii care fac parte dintr-un consorţiu nu mai sunt obligaţi să aibă, fiecare, o anumită cifră de afaceri. Nici licenţa de trans­port nu mai trebuie să fie "în vigoare", potrivit noului anunţ.
       De asemenea, dacă participanţilor la privatizarea CFR Marfă li se solicitau, iniţial, scrisori de confort, acum aceştia pot participa la licitaţie doar cu scrisori de bonitate bancară.
       Lista scurtă a fost întocmită în aceeaşi zi în care au fost depuse ofertele de precalificare, aceasta fiind făcută publică la doar câteva ore după deschiderea plicurilor.
       Unii analişti s-au arătat sceptici cu privire la reuşita finală a acestei privatizări şi mai ales la corectitudinea cu care se derulează procedura.
      Analistul economic Cristina Chiriac consideră că statul a relaxat condiţiile impuse potenţialilor cumpărători ai CFR Marfă pentru a-i putea primi din nou la licitaţie pe cei trei ofertanţi descalificaţi iniţial. Domnia sa ne-a spus, în cadrul unui interviu, că modul în care este derulat acest proces de privatizare arată existenţa unor "posibile elemente de ajutor de stat".

       *  Interviu cu analistul economic Cristina Chiriac
     Reporter: Autorităţile au alocat mai puţin de o jumătate de zi pentru evaluarea dosarelor depuse în vederea precalificării în procesul de privatizare a CFR Marfă. Consideraţi că acest termen a fost suficient pentru o evaluare corectă şi obiectivă?
     Cristina Chiriac: Cei trei ofertanţi, care, de altfel, se află şi pe lista scurtă, sunt aceiaşi din prima etapă. Este clar că statul a schimbat condiţiile din caietul de sarcini relaxând anumite criterii pentru a-i primi pe aceiaşi trei participanţi la licitaţie. Dacă ar fi să analizăm termenul în condiţii normale, acesta este foarte scurt, mai ales că un ofertant ar trebui să depună câteva sute de pagini cu documente. Însă, având în vedere că este vorba despre aceleaşi companii, termenul este chiar mare. Autorităţile aveau nevoie de cinci minute pentru a verifica doar documentele noi.
     Reporter: În noul anunţ de privatizare au fost relaxate mai multe condiţii. Printre altele, au dispărut paragrafe ce vizau cifra de afaceri a fiecărui investitor, în cazul asocierilor, dar şi sintagme care-i obligau pe participanţii la licitaţie să deţină o licenţă de transport "în vigoare". Cum apreciaţi eliminarea acestor condiţii?
     Cristina Chiriac: Prin procedura de privatizare, care presupune combinaţia a două metode - una de preselecţie a ofertanţilor şi a una de licitaţie - şi având în vedere că statul a impus condiţia privind deţinerea unei licenţe de transport, putem fi în situaţia unui ajutor de stat, ceea ce poa­te să împingă România către o investigaţie. Accesul la această privatizare ar fi trebuit să fie liber, necondiţionat şi transparent. Privatizarea cu un investitor strategic nu a fost întotdeauna o reuşită. De ce nu a lăsat Ministerul Transporturilor cale liberă fondurilor de investiţii să participe la această privatizare? De ce nu a fost făcută această privatizare prin Bursă? De ce schimbăm caietul de sarcini după client? Cineva va răspunde într-o zi la aceste întrebări!
     Eliminarea unor condiţii a fost făcută special pentru ca primii ofertanţi să rămână, toţi, pe lista scurtă. Deci, nu avem situaţia în care ofertanţii trebuie să se încadreze în caietul de sarcini, ci avem situaţia în care statul a schimbat caietul de sarcini după potenţialul participanţilor. Aşa se explică relaxarea unor condiţii din anunţul de privatizare.
     Reporter: Credeţi că este suficientă prezentarea unei scrisori de bonitate, după ce, iniţial, se cereau scrisori de confort în vederea precalificării la procedura de privatizare?
     Cristina Chiriac: NU. Scrisoarea de bonitate este o scrisoare neangajantă, care nu implică banca emitentă cu nimic. Nu reprezintă o garanţie asupra plăţii acţiunilor din partea participanţilor.
     Reporter: Consideraţi că valoarea garanţiei de participare la licitaţie, în va
     Cristina Chiriac: Această garanţie nu reprezintă o certitudine privind redresarea companiei. Despre dezvoltare nici nu putem să discutăm acum, pentru că nu cunoaştem planurile ofertanţilor privind CFR Marfă, mai ales că în caietul de sarcini nu există obigaţii din partea ofertanţilor privind stategia de dezvoltare a companiei. Dacă nu avem această condiţie, viitorul cumpărător poate face orice.
     Reporter: Ce previziuni aveţi în legătură cu finalul acestei proceduri de privatizare?
     Cristina Chiriac: Având în vedere că toate condiţiile esenţiale au fost modificate pentru a se încadra participanţii, cred că MT va finaliza procedura, însă am curajul să afirm că această privatizare nu va fi una de succes, din care statul român să câştige!
     Reporter: Vă mulţumim!

loare de 10 milioane de euro, este o condiţie suficient de aspră pentru ca în cursa finală să rămână doar companii care să garanteze dezvoltarea companiei pe viitor?

Ziarul BURSA şi Asociaţia Naţională a Antreprenorilor organizează Conferinţa ANTREPRENORIATUL FEMININ "Femeia la putere - o lume mai bună", pe 23 aprilie 2013, începând cu ora 09.30 la World Trade Center Bucuresti, sala New York .

Maria Rosetti
prima femeie jurnalist din România
 

Afacerile privite sub criteriul sexului întreprinzătorului reprezintă o perspectivă care nu se afla în logica Ziarului BURSA, un ziar care a ignorat întotdeauna diferenţa dintre o afacere dezvoltată de un bărbat, faţă de cea dezvoltată de o femeie, pornind de la prejudecata că profitul sau pierderea sunt ilustrate de cifre seci, fără sex.

Se pare, însă, că doar rezultatul este asexuat, în timp ce modul în care se ajunge la el este adesea diferenţiat de raţiuni şi sensibilităţi care le sunt specifice bărbaţilor, respectiv femeilor care întreprind afacerile, astfel că, eventual, ar putea fi distinsă o "afacere masculină”, de o "afacere feminină", fără să poată fi ierarhizate apriori, după cum "abordarea feminină" sau "masculină" a unei afaceri nu reprezintă exclusivitate a vreunuia din sexe.

Ceea ce vrea să spună că sugestiile fertile venite din "abordările feminine" pot fi preluate în "afacerile masculine" şi invers.

Invitaţi:

Alteţa Sa Regală Prinţesa Lia a României - Special Guest - - Director Proiecte Speciale la Casa Albă. Deşi a lucrat pentru un democrat a fost invitată şi de următorul Preşedinte republican să rămână încă un mandat. - Preşedinte al Federaţiei Femeilor de Afaceri din California. - Co-fondator al London Business Women Network. - Onorată pentru eforturile de lobby în numele Equal Pay For Women. - A organizat de două ori pe an un curs intensiv naţional pentru femeile de afaceri antreprenor din România. - A iniţiat cu Ambasada Franţei programul "Big Sisters", în care femeile de succes deveneau mentori ai altor femei. - A fost onorată pentru munca internaţională de negociator. - Post graduate la Oxford - în perioada petrecută la Oxford a fost invitată în fiecare vară să studieze la Business School în Japonia. - Speech-uri ţinute în Statele Unite ale Americii, Japonia, Polonia, Africa de Sud, Marea Britanie, România.

Cristina Chiriac - Ambasador al Antreprenoriatului Feminin - "Misiunea antreprenorului este aceea de a îndrăzni în permanenţă să gândească viitorul" - Cristina Chiriac este Ambasador al antreprenoriatului feminin, făcând parte din "Reţeaua Europeană a Femeilor Ambasadoare ale Antreprenoriatului" şi "Reţeaua Europeană de Mentori pentru Femeile Antreprenor". - Cristina Chiriac: "Trebuie să împărtăşesc experienţa mea ca ambasador al antreprenoriatului feminin. Cred că nimic nu este imposibil, dacă aveţi un pic de talent sau o anumită îndemânare, voinţă şi inteligenţa necesară pentru atingerea scopului propus!". - Cristina Chiriac este Doctorand în economie la Academia Română, expert contabil, consultant fiscal, evaluator şi auditor financiar internaţional. A primit recunoaşterea profesională de la organizaţii de profil (gradul de excelenţă ANEVAR şi CECCAR). - Cristina Chiriac: "Spiritul antreprenorial se potriveşte bine cu alegerile de viaţă ale femeilor, caracterizate în general prin flexibilitate în ceea ce priveşte concilierea vieţii private cu cea profesională, mai ales în ceea ce priveşte timpul şi locul de muncă". - Femeie de afaceri, dar şi mamă, Cristina Chiriac este iniţiatorul proiectului de caritate "Ajută-i să respire!" - Campanie de ajutorare a copiilor bolnavi de tuberculoză. - Cristina este promotorul proiectului "Antreprenoriat - o soluţie actuală", realizat împreună cu ziarul BURSA. - Cristina Chiriac: "Fiecare poate şi trebuie să facă mai mult în propria viaţă şi, în consecinţă, în cadrul societăţii din care face parte. Cu cât un om este mai bun cu şi pentru el însuşi, cu atât mai folositor poate fi celor din jurul său".

Vivien Ashton - Consultantul britanic al ziarului BURSA - - Vivien Ashton este fosta şefă a consultanţei acordate Bursei de Valori Bucureşti de către British Know How Fund. - Domnia sa a fost, de asemenea, consultant al FPP IV Muntenia şi membră în Consiliul de Administraţie al Terapia Cluj SA şi al Romanian Investment Company, un fond listat administrat de F&C. - Până în 1990, şi-a construit o carieră în sectorul bancar şi de investiţii de capital în Marea Britanie, la companii de renume precum Morgan Grenfell şi Electra Investment Trust PLC. - Din 1990 până în 1999, s-a ocupat de privatizări, restructurări şi dezvoltarea pieţelor de capital în Europa de Est, în Ungaria, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria şi Rusia. - În 1999, s-a întors în Marea Britanie şi a preluat în continuare proiecte pe Europa de Est. - De asemenea, se ocupă de proiecte pentru investitorii internaţionali care vor să investească în România. - Vivien Ashton are o experienţă vastă în analiză de business şi project management. De exemplu, în sectorul energetic, s-a ocupat pentru Pricewaterhouse de evaluarea structurii de finanţare la privatizarea companiiilor de distribuţie britanice, în 1990.

Nicoleta Munteanu - Ambasador al Antreprenoriatului Feminin - - Nicoleta Munteanu este Ambasador şi Mentor al Antreprenoriatului Feminin, având o experienţă de mai bine de zece ani în antreprenoriat. - În anul 2009 a fondat Centrul Internaţional de Mediere (CIM) - o reţea independentă, non guvernamentală şi apolitică, ce are drept scop principal reprezentarea intereselor profesionale ale mediatorilor şi protejarea statutului lor. - În plan secundar, CIM îşi dezvoltă domeniul de activitate pe încă două mari direcţii: un centru educaţional şi un centru de conferinţe. În anul 2011 a deschis un birou de lucru permanent la Bruxelles. - Pe parcursul celor unsprezece ani în care a practicat avocatura, Nicoleta Munteanu a reuşit să se reorienteze ori de câte ori piaţa a cerut acest lucru menţinând o singură direcţie: avocatura de business. - Abia în anul 2009, piaţa insolvenţei a luat amploare, astfel un proiect început de Nicoleta Munteanu în 2003 când încă piaţa era în stare incipientă, a transformat EuroInsol SPRL într-un jucător important pe această scenă.

Andreea Paul - Deputat în Parlamentul României - - Deputatul Andreea Paul face parte din Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi este Secretar al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor. - Andreea Paul este doctor în economie, lector universitar la Facultatea de Relaţii Economice Internaţionale a Academiei de Ştiinţe Economice, după o carieră de cercetător la Institutul de Economie Naţională al Academiei Române (2001 - 2008). - Andreea Paul Vass: "Femeilor le-a luat peste 2.000 de ani ca să se emancipeze, încă douăzeci de ani ca să voteze, şi încă douăzeci de ani româncelor să afle ce este democraţia. O persoană din trei din antreprenoriatul românesc este de gen feminin. - Trebuie ca succesul să vi-l reinventaţi pentru că lumea se schimbă, iar economia globală şi românească intră într-o nouă eră, cea a creativităţii. - Totodată, va trebui să vămotorizaţi creativitatea pentru că forţa economică a viitorului aparţine femeilor, însă cred într-un parteneriat bărbat-femeie".

Anca Rusu - Prezentator Antena 1, PrintesaPolonic.ro - - Anca Rusu, prezentatoarea Observatorului de weekend de la Antena 1, este de peste un an cunoscută în online drept Prinţesa Polonic. - Anca este o prezentatoare talentată şi frumoasă, dar în acelaşi timp o regină în ale bucătăriei. - Spirit întreprinzător, Anca Rusu a reuşit să facă un brand din blogul ei, Prinţesa Polonic, care prezintă reţete culinare speciale, într-un stil original.

 "În ultima vreme am constatat cu plăcută surprindere faptul că tot mai mulţi oameni discută şi promovează antreprenoriatul. Până nu demult, însuşi cuvântul antreprenoriat producea fiori. Faptul că în dicţionarul limbii române cuvântul antreprenor este asimiliat cu antrepriză spune foarte multe despre istoria acestui cuvânt. 

De fapt, ANTREPRENORIATUL reprezintă o reţetă despre cum să îţi transformi visele în realitate".

Interviu cu doamna Cristina Chiriac, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Antreprenorilor din România şi ambasador al Antreprenoriatului Feminin
       Reporter: Cât de greu/uşor este să înfiinţezi o firmă în România, în prezent?
     Cristina Chiriac: Am să vă răspund simplu şi la obiect. Nu este greu să înfiinţezi o firmă. Începând cu 2012, procedurile de înfiinţare a unei firme sunt mult mai rapide, durează cam 3 zile şi gata. Ideea este să ştii ce să faci cu ea după înfiinţare, să te descurci prin hăţişul birocraţiei româneşti, să ai timp şi bani implicit.
     Reporter: Ce ar trebui să cântăreas-că în luarea deciziei înfiinţării unei afaceri?
     Cristina Chiriac: De fapt, aici se regăseşte miezul problemei. Depinde ce îţi doreşti de la viaţa ta; dacă iţi doreşti mai mult, atunci categoric altă soluţie nu există decât să rişti şi să devii propriul stăpân. Am stat de vorbă cu un tânăr specialist în IT acum câteva zile şi care îmi povestea cât de dezamăgit este de sistemul de promovare a tinerilor în România şi cât îi este de teamă să pornească o afacere. L-am întrebat concret ce îl opreşte să fie propriul stăpân, iar răs-punsul m-a uimit: dacă şansa de reuşită este mai mică de 80%, atunci mai bine nu riscă.
     Vă spun sincer că, în momentul în care am auzit răspunsul, am conştientizat că acel tânăr nu are şanse prea mari să devină un antreprenor.
     În concluzie ar trebui să avem foarte bine determinat scopul pentru care să îţi întemeiezi propria firmă, restul vine de la sine; dacă ar fi să stăm şi să cântărim, să facem business planuri etc. ne-am pierde curajul pe drum la câte obstacole am întâlni.
     Învingătorii zilei de astăzi sunt cei curajoşi sau inconştienţi, cum îmi place mie să îi numesc. Nimic nu este mai puternic decât o atitudine pozitivă!
     Din păcate, în România nu a exis-tat un cult sau o educaţie pentru spiritul antreprenorial, abia acum în ultimii 3 ani, au început să se vadă câteva iniţiative.
     Reporter: Care ar fi trei măsuri legislative care consideraţi că ar trebui luate pentru încurajarea înfiinţării de IMM-uri?
     Cristina Chiriac: Cea mai mare problemă a fiecărui antreprenor o reprezintă taxele la stat. Nu cred că există un singur antreprenor care să nu îşi dorească o fiscalitate mai relaxată, măcar la începutul afacerii, până la urmă totul se reduce la bani, cum altfel l-ai încuraja pe acel antreprenor să facă şi ceva angajări?
     Problemele mediului economic sunt mult mai complexe pentru a fi sintetizate doar la trei.
     În America, de exemplu, cheltuielile cu publicitatea şi marketingul au o pondere de cel puţin 25% din totalul cheltuielilor, în România rar vezi un 5% bugetat şi lucru acesta se datorează tot Codului Fiscal care limitează aceste cheltuieli. Cum altfel să îţi promovezi propria afacere şi să te faci cunoscut dacă nu investind în imaginea ta?
     Reporter: Foarte multe afaceri au intrat în insolvenţă sau chiar au dis-părut, după declanşarea crizei. Ce ar trebui să facă managerii în dificultate pentru a evita aceste situaţii?
     Cristina Chiriac: Este adevărat. În ultimii 3 ani, multe companii şi-au declarat insolvenţa, unele dintre ele falimentul, iar altele pur şi simplu au ales să îşi închidă activitatea. Dacă discutăm de primele 2 categorii, insolvenţă/faliment atunci trebuie să vă spun că marea majoritatea a lor făceau parte din categoria celor ce au peste 100 de angajaţi, deci deja vorbim de alt nivel, nu mai discutăm de antreprenorul ce are 3 angajaţi.
     Acesta din urmă se confruntă cu alte probleme la o scară mult mai mică, nici măcar nu putem discuta de noţiunea de manager. Asociatul este şi administrator, şi director, uneori este şi secretară şi şofer şi este normal să nu se priceapă la toate, dar din lipsa fondurilor finaciare este nevoit să se adapteze. Este foarte greu să dai sfaturi aşa în general, mai ales că fiecare afacere are particularităţile ei, însă pentru cei ce se află în dificultate şi au nevoie de sfaturi pot consulta www.scoaladebusiness.ro.
     Reporter: Există diverse programe europene de susţinere a antreprenoriatului feminin. A urcat, în ultimii ani, numărul IMM-urilor înfiinţate de femei?
     Cristina Chiriac: În România, la ora actuală, avem aproximativ 695.000 companii din care numai 37.000 sunt deţinute de femei. Procentul deţinut de Uniunea Europeană la acestă categorie , femei care au propriul business sau se susţin singure din punct de vedere financiar este de circa 34,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale Comisiei Europene.
      Cred că am spus totul; cifrele vorbesc de la sine.
     Reporter: Care sunt sumele din bani europeni puse la dipoziţia Româ-niei pentru susţinerea antreprenoriatului feminin?
     Cristina Chiriac: Aş vrea să înţelegeţi un lucru. Uniunea Europeană susţine antreprenoriatul feminin din România ca şi din alte ţări membre UE prin programe. Mai concret, banii alocaţi României nu sunt pentru susţinerea unei afaceri, ci pentru a promova spiritul de antreprenor, pentru a educa şi încuraja populaţia.
     În România au fost alese 14 femei Ambasadoare a Antreprenoriatului feminin recunoscute de UE pentru a promova aceste valori pe bază de voluntariat.
     Reporter: Există domenii preferate de femei?
     Cristina Chiriac: Sigur că putem discuta de domenii preferate, în general marea majoritate o regăsim în prestări de servici, însă am observat în ultima vreme o tot mai mare diversificare a domeniilor ajungându-se chiar la construcţii, IT, industria alimentară etc.
     Reporter: Ce calităţi ar trebui să aibă femeile care se gândesc să îşi deschidă o afacere?
     Cristina Chiriac: Curaj şi pasiune. Atât!
     Antreprenoriatul în viziunea mea nu are gen, vârstă sau religie. Este adevărat totodată că femeile sunt percepute diferit la masa tratativelor, însă acest lucru ţine de cultură, educaţie şi multe alte concepte; aduceţi-vă aminte de perioada în care femeile nu aveau drept de vot, de exemplu. Am evoluat mult de atunci însă încă mai sunt multe etape de parcurs.
     Reporter: Ce femei de afaceri admiraţi, de la noi sau din străinătate?
     Cristina Chiriac: Admir toate femeile curajoase ce nu au încetat să viseze!
     De fapt, ce înseamnă să ai propria afacere? Nimic altceva decât visul fiecăruia dintre noi transpus în realitate.
     Reporter: Există susţinere din partea femeilor din sfera politică pentru femeile antreprenor?
     Cristina Chiriac: Dacă vă uitaţi la componenţa actualului Parlament veţi observa că sunt foarte puţine femei parlamentar iar şi mai puţine sunt cele ce se implică activ în promovarea femeilor.
     Reporter: Vă mulţumesc!

 http://www.bursa.ro/cristina-chiriac-taxele-la-stat-cea-mai-mare-problema-a-fiecarui-antreprenor-202735&s=companii_afaceri&articol=202735.html

37.000 de femei deţin companii în România, o ţară cu peste 695.000 de firme

"Uniunea Europeană face eforturi uriaşe, şi financiare şi organizaţionale, pentru susţinerea antreprenoriatului feminin. De ce? Este simplu, pentru prevenirea abuzurilor, pentru a avea independenţă financiară, a evita diverse probleme sociale, pentru a încuraja femeile să îşi facă un drum în viaţă fără a depinde de locuri de muncă unde sunt discriminate. În România nu sunt programe de stimulare a femeilor, din păcate, ceea ce le face cu mult mai vulnerabile comparativ cu femeile europene, unde iniţiativele de acest gen sunt mult mai susţinute", a declarat vineri, pentru AGERPRES, Cristina Chiriac, ambasadoare a Uniunii Europene (UE) pentru antreprenoriatul feminin în România.

Aceasta a precizat că antreprenoriatul feminin constituie o prioritate în viziunea UE, care face eforturi importante pentru susţinerea creşterii implicării femeilor în afaceri, lucru ce poate fi constatat şi prin prezenţa mult mai activă a femeilor în business, dar şi prin faptul că acestea deţin procentual mult mai multe firme comparativ cu România.

În România, conform INS, un număr de 37.086 de femei aveau statutul de patron, la finalul trimestrului trei al anului trecut, mult sub media europeană. Procentul de femei din Uniunea Europeană care au propriul business sau se susţin singure din punct de vedere financiar este de circa 34,4%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS) şi ale Comisiei Europene.

''În comparaţie cu celelalte state nu stăm foarte bine, la noi sunt sume destul de mici alocate pentru susţinerea iniţiativelor private feminine sau a unor programe mai generale în această direcţie. E un procent foarte mic, poate că există o lipsă de curaj, de educaţie, femeia este privită într-un anumit mod, iar pe lângă acest lucru femeia trebuie să ţină şi familia, şi atunci dacă nu pleacă pe picioare proprii, rămâne în sistemul public de unde este greu să plece'', a spus Nicoleta Munteanu, antreprenor şi unul dintre cele 14 ambasadoare ale Uniunii Europene (UE) pentru antreprenoriatul feminin în România.

În România, conform INS, cele mai multe femei patron, respectiv 13.819, au vârsta cuprinsă între 35 - 44 de ani. Un număr de 10.295 au vârste cuprinse între 25 - 34 ani iar 8.616 femei aveau vârsta cuprinsă între 45 - 54 de ani.

Numărul de femei ocupate era de 4,23 milioane, la finele trimestrului trei, din care salariate 2,79 milioane. 37.086 aveau statutul de patron, 530.092 erau lucrătoare pe cont propriu şi 868.308 erau lucrătoare familiale neremunerate. În ceea ce priveşte numărul de femei salariate din România, cele mai multe - 960.378 - aveau vârste cuprinse între 35 - 44 ani, 855.518 aveau între 25 - 34 ani, 613.553 aveau între 45 - 54 ani, 210.795 aveau între 55 - 64 ani şi 156.827 aveau între 15 - 24 ani.

În ceea ce priveşte numărul de femei ocupate, pe grupe de vârstă, 1.287.521 aveau între 45 - 44 de ani, 1.100.149 între 25 - 34 de ani, 839.902 între 45 - 54 ani, 503.050 între 55 - 64 ani, 292.653 între 15 - 24 ani, iar 211.189 peste 65 de ani.

Numărul nou-născuţilor în anul 2011 a fost de 196.242, din care 100.985 băieţi şi 95.257 fete.

Deşi nu sunt implicate atât de mult în afaceri pe cont propriu, femeile din România se află totuşi pe locul unu în Europa, având cele mai multe femei în posturile de conducere şi în Consiliile de Administraţie ale firmelor.

Astfel, România are femei în peste 30% dintre posturile de conducere ale companiilor, urmată de Letonia, cu femei în puţin peste 20% dintre funcţiile de conducere ale firmelor.

Media Uniunii Europene în ceea ce priveşte femeile aflate în posturile de conducere ale companiilor - în Consiliile de Administraţie - este de 13,7%.

În ceea ce priveşte liderii afacerilor de top, 96 dintre cei 100 de preşedinţi ai primelor companii din Europa sunt bărbaţi.

Din datele CE reiese că mediul de afaceri european continuă să fie dominat de bărbaţi: numai unul din 10 membri ai Consiliilor de Administraţie ale celor mai mari societăţi din Europa sunt femei şi în 97% din cazuri preşedintele Consiliului de Administraţie este un bărbat. Din studiile efectuate, reiese că societăţile în care numărul femeilor care deţin funcţii superioare de conducere este mai mare au performanţe mai bune decât cele a căror conducere este exclusiv masculină.

Un exemplu de acest gen este Mariana Gheorghe directorul general al Petrom-OMV, primul manager din România care a ajuns în topul celor mai puternice femei din lumea business-ului realizat de revista americană Fortune, clasându-se anul trecut pe locul 32. Mariana Gheorghe conduce o afacere care a raportat, în 2012, cel mai mare profit net din istoria companiei, respectiv 3,946 miliarde lei, în creştere cu 5% faţă de rezultatul net de 3,759 miliarde lei, raportat la finele lui 2011.

Româncele nu lipsesc nici din topurile realizate de revistele de specialitate care analizează averile.

Un alt model de influenţă în lumea afacerilor este Veronica Guşă Drăgan, moştenitoarea unei averi de 450 milioane de euro de pe urma soţului său, cunoscutul afacerist Iosif Drăgan. Aceasta se ocupă în continuare de holdingul Veroniki, fosta afacere Butan Gas.

Podiumul clasamentului femeilor de afaceri de succes din România este încheiat de Anca Vlad, deţinătoarea afacerii Fildas, dar şi a cunoscutei reţele de farmacii Catena, cu peste 400 de unităţi deschise la nivel naţional. Potrivit datelor Capital, în 2011, averea Ancăi Vlad însuma 84 milioane de euro, din care şase milioane de euro rezultate numai din afacerile Catena.

Domeniile de activitate în care femeile s-au orientat pentru dezvoltarea unei afaceri sunt din ce în ce mai diverse. Cu o avere de 46 milioane de euro, în 2011, antreprenoarea Luchi Georgescu controlează cel mai mare producător local de vinuri din punct de vedere al volumului, Vincon, unde a investit 40 de milioane de euro în ultimii 12 ani, fără credite bancare. Georgescu mai are afaceri în industria alimentară, construcţii şi turism.

Un nume relativ nou în lumea femeilor de succes este cel al Mihaelei Constantinescu, cu o avere de 25 milioane de euro, consemnată în 2011. Constantinescu are afaceri în sectorul recuperării deşeurilor şi deţine 50% din compania Energrom, specializată în operaţiuni în domeniul colectării deşeurilor. Numai în 2011, compania sa a avut afaceri de 97,5 milioane de euro şi un profit de 2,14 milioane de euro, conform 'Capital'.

Cu o avere estimată la 16 milioane de euro în 2011, Camelia Şucu derulează afaceri în industria mobilei şi în domeniul agriculturii. Şucu a investit patru milioane de euro în Piaţa de Gros, o locaţie de 12 hectare şi hale construite de circa 25.000 mp.

http://m.agerpres.ro/n/37000-de-femei-detin-companii-in-Romania-o-tara-cu-peste-695000-de-firme-180532